Atunci cand auzi vreo relatare despre ce s-a intamplat in primavara lui 1912 cu Titanicul, simti cum ti se cutremura tot corpul, te ia un fior rece si te gandesti la oamenii care au vrut traiasca un vis frumos, dar au nimerit “gustul” rece al mortii.
Inevitabil, ies la iveala detalii noi despre drama traita pe puntea celui mai mare vas al perioadei. Unul dintre acestea se refera la o cutiuta muzicala, in forma unui purcelus, ce a salvat viata multor copii. Iar povestea ei suna cam asa: jucaria a apartinut unei pasagere cu posibilitati materiale, care, in momentul scufundarii, nu a vrut sa paraseasca nava fara ea. Mai mult decat atat, pentru a o determina sa aleaga viata, un marinar i-a aruncat cutia muzicala spunandu-i ca-i salveaza "copilul". Astfel, in barca, sunetele au “incalzit” micutii infrigurati de apele reci ale Oceanului si i-au ajutat pe salvatori sa identifice locul in care se aflau. Nu am vrea sa ne inchipuim un tablou pictat pe panza mortii, copii inghetati, inveliti cu paturi prea subtiri pentru gerul de afara, terifiati, numarand minutele pana sa ajunga... undeva, unde doar Dumnezeu ii putea duce, dar sa scape odata de iadul unei nopti de primavara.
Acum, jucaria, ce a trecut peste barierele timpului, a fost reconditionata si expusa la Muzeul National Maritim, din Londra.
De altfel, specialistii au reusit chiar sa dezlege misterul sunetelor… Este vorba despre melodia "La Sorella", compusa de Charles Borel-Clerc si Louis Gallini, cu cativa ani inainte de scufundarea vasului.
1514 persoane si-au pierdut viata, pe 15 aprilie 1912, dupa ce Titanicul s-a ciocnit de un iceberg, in apele Oceanului Atlantic. Vasul se indrepta spre New York si era la prima iesire in larg.
