Astăzi e zi importantă pentru credincioșii care se pregătesc de sărbătoarea Bobotezei. Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a două zi se ia agheasmă pe nemancate, scrie site-ul crestinortodox.ro.
În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seară acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gustă cu vrednicie din apă sfințită - Agheasmă Mare.
În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemancate din Agheasmă Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie - odovania praznicului. Se întâmplă că cei opriți de la Sfânta Împărtășanie să primească de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasmă Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasmă Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.
Alți preoți îi opresc pe credincioși să ia Agheasmă Mare. În acest sens, Sfântul Sava spune: "aceștia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfințirea lumii și a întregii făpturi... Deci de unde este socotință acestora pentru că să nu guste apă această, deoarece trebuie să știm că nu pentru această Apă este necurăția în noi, ci devenim necurați prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi că să ne curățim de acestea, bem fără de îndoială această Sfânta Apă".
Cu Agheasmă Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troitelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir.
Slujba de la Agheasmă Mare
Dacă Agheasmă Mică se poate savarsi ori de câte ori credincioșii doresc acest lucru, Agheasmă Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.
În cadrul slujbei de sfințire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 și XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) și Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezintă în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rostește rugăciunea de sfințire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: ("Treime mai presus de fire..."). Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfințirea apei ("Tu Însuți, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino și acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apă această") și binecuvântează de fiecare dată apă cu mâna, afundându-o cruciș în vasele cu apă. Apoi rostește o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh ("Însuți și acum, Stăpâne, sfințește apă această, cu Duhul Tău cel Sfânt"), pe care preotul o rostește tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apă, cu mâna cruciș.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. "În Iordan botezandu-Te Tu Doamne ..."
În casele credincioșilor, agheasmă se păstrează la loc de cinste, în vase curate și dintr-însă se gustă pe nemancate, în zilele de post și ajunare. Potrivit învățăturii Sfinților Părinți, "firea apei celei sfinte este că să spele și trupul și sufletul, să-l sfințească, să-l înnoiască și să-l facă fiu al lui Dumnezeu"
Fotografia virală cu Luna și Pământul, care îți arată cât de mici suntem... O mamă și-a pus o poză pe internet, dar a fost criticată pentru modul în care s-a îmbrăcat! Cum a apărut femeia și de ce...
