Legea carantinei și izolării a fost votată! Ce se va întâmpla cu asimptomaticii și cu cei care sosesc în România

În varianta legii care a fost trimisă Senatului spre dezbatere şi adoptare, definiţia carantinei a fost completată.

În forma propusă de Guvern, carantina persoanelor era ”măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată”.

Cum este definită „carantina”

În varianta adoptată de Camera Deputaţilor, carantina înseamnă ”măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată stabilită prin decizie motivată a Direcţiei de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege”.

• România, în noul focar de coronavirus al Europei! Resticții drastice în tot mai multe țări

Izolarea, redefinită

De asemenea, a fost completată definiţia ”izolării”. În forma adoptată de Camera Deputaţilor, izolarea este ”măsura care constă în separarea fizică a persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen, la domiciliu sau într-o unitate sanitară, în vederea monitorizării stării de sănătate şi/sau aplicării unui tratament pe baza consimţământului persoanelor şi numai dacă acest tratament se impune, în scopul vindecării şi reducerii gradului de contagiozitate ”.

Carantina bunurilor rămâne cu aceeaşi definiţie, respectiv: ”măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmăreşte separarea bagajelor, containerelor, mijloacelor de transport sau altor bunuri posibil a fi contaminate”.

• Cel mai negru scenariu! Ministrul Sănătății a făcut dezvăluirea momentului: „Atunci se impune starea de urgență”

Carantina zonală a rămas în forma propusă de Executiv, respectiv: ”măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmăreşte separarea fizică a persoanelor şi activităţilor, inclusiv limitarea circulaţiei, dintr-un perimetru afectat de o boala infectocontagioasă, de perimetrele învecinate, astfel încât să se prevină răspândirea infecţiei sau contaminării în afara acestui perimetru”.

„Risc iminent” și „eveniment neobișnuit”

În ceea ce priveşte ”riscul iminent”, Camera Deputaţilor a stabilit că este ”ameninţare imediată sau probabilitatea ridicată de apariţie şi răspândire a unui agent patogen în populaţia umană care poate avea un impact grav asupra sănătăţii şi vieţii omeneşti”. Definiţia este mai puţin cuprinzătoare decât cea pe care o oferise iniţiatorul legii.

Guvernul vorbea, în varianta propusă şi despre ”eveniment neobişnuit sau neaşteptat – manifestarea unei boli infectocontagioasesau o situaţie care creează un potenţial pentru apariţia uneiboli infectocontagioase sau unei expuneri la un agent biologic necunoscut”. Deputaţii au eliminat această definiţie din cuprinsul legii.

• „Numărul de cazuri va mai crește” Alexandru Rafila anunță măsurile ce trebuie luate pentru a opri explozia de infectări: „În două săptămâni, am putea vedea schimbări”

Noi criterii pentru a fi considerat „persoană bolnavă”

În plus, deputaţii au modificat definiţia persoanei bolnave. În accepţiunea acestora, bolnavul este ”persoana care suferă de o boală infectocontagioasă sau care prezintă la examenul medical clinic obiectiv semnele sau simptomele caracteristice bolii, astfel susceptibile de a constitui un risc epidemiologic sau biologic”.

În varianta Guvernului, bolnav este considerat ”persoana care persoana care suferă de o boală infectocontagioasă sau care este afectată de o suferinţă fizică susceptibilă a constitui un risc epidemiologic sau biologic pentru sănătatea publică”.

Executivul şi Camera Deputaţilor au văzut diferit şi definirea noţiunilii de ”suspect de a fi infectate sau contaminate”. Forma trimisă la Senat prevede ”suspect de a fi infectat sau contaminat – acea persoană sau bun considerat ca fiind expus sau posibil expus unui risc epidemiologic sau biologic şi care poate constitui o sursă de răspândire a bolii”.

• Stare de alertă la OMS. Cea mai mare amenințare pentru oameni, în aceste zile: „Nu este virusul!”

În plus, în forma actuală a legii se vorbeşte despre ”persoana suspectă”, respectiv cea care ”provine din zona în care există epidemie, risc epidemiologic, cu un agent patogen, pe perioada de incubaţie, în baza dovezilor ştiinţifice sau persoana care a intrat în contact direct cu o persoană infectată sau bunuri contaminate cu agentul patogen, până la trecerea perioadei de incubaţie sau apariţia semnelor sau simptomatologiei clinice sau paraclinice a bolii”. Această definiţie nu exista în varianta de lege a Executivului.

Medicul poate decide izolarea într-o unitate medicală

Legea prevede şi posibilitatea ca un medic – dacă constată risc de răspândire a bolii – să decidă izolarea unei persoane în unitatea medicală. Camera Deputaţilor a completat această prevedere şi a specificat că acest lucru se face pentru maxim 24 de ore, iar decizia va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei izolate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege.

Deputaţii au mai prevăzut în lege că ”autorităţile publice centrale sau locale au obligaţia de a asigura necesarul de hrană, tratament, precum şi livrarea acestora pentru persoanele aflate în carantină sau izolare la domiciliu, în condiţiile în care persoanele se află în imposibilitatea de a-şi asigura procurarea acestora. Cheltuielile ocazionate vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii”.

De asemenea, potrivit legii, ordinele Comandantului acţiunii la nivel naţional se aplică de îndată de autorităţile competente, dar orice decizie a acestuia poate fi contestată ”de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim şi care se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului”. Contestaţia poate fi depusă în termen de cinci zile.

Legea fost adoptată, joi seară, de Camera Deputaţilor, cu 266 de voturi ”pentru”.

Sursa : news.ro