BAC toamnă 2019 Limba Română: Modele subiecte, barem și programă Bac, Uman și Real

 
+4 click pentru
galerie

Miercuri, 21 august, va avea loc prima probă scrisă, cea la Limba și Literatura Română, de la Bacalaureat toamnă 2019. Noi vă arătăm modele de subiecte la Limba și Literatura Română, publicate de Ministerul Educației, pe subiecte.edu.ro.

Subiectele la examenul de Bacalaureat au un nivel mediu de dificultate, iar timpul de efectuare este de trei ore.

Subiecte Bac 2019 - Limba Română REAL

Subiectele la Limba și literatura română sunt structurate pe trei principale cerințe.Din aceastăcauză, punctajul este diferit pentru fiecare cerință. Vezi AICI baremul.

Citește și: Rezultate incredibile la BAC 2019. Județul în care rate de promovare s-a dublat în ultimii 8 ani

Subiecte Bac 2019 - Limba Română UMAN

Subiectele la Limba și literatura română sunt structurate pe trei principale cerințe.Din aceastăcauză, punctajul este diferit pentru fiecare cerință. Vezi AICI baremul.

Citește și: Ecaterina Andronescu anunță noi schimbări majore la BAC: Cum vor fi subiectele

Programă Bacalaureat Limba Română profil Real

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, – reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; a

- reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog – stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare – rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

–reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) –relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail) –exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat – normele citării – normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon – expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise –texte literare (proză, poezie, dramaturgie);

texte nonliterare, –memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului –sens denotativ şi sensuri conotative – elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul –ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr –scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. – reacţiile receptorului: cititor, ascultător

Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului – componentele şi funcţiile actului de comunicare – niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal – normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual – tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ – discursul politic, discursul publicistic

rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere – rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare Competenţe specifice

Vezi aici Programa de Bac pentru Limba și literatura română, profil real

Citește și: Ministerul Educației ia măsuri după greșelile de corectare la Bac. "Numărul tezelor care au primit note mult mai mari este excesiv"

Programă Bacalaureat Limba Română profil Uman

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog – stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare – rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc

Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) – relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail) –exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat – normele citării – normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon – expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

–texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, –memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului –sens denotativ şi sensuri conotative – calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie – elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul –ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr –scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. – reacţiile receptorului: cititor, ascultător

Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului –componentele şi funcţiile actului de comunicare

– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal – normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual – tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ, –discursul politic, discursul publicistic – rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere – rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare.

Programă Bacalaureat 2019 - Limba Română, profil uman și real

Profesoara de limba română Irina Țoțan, de la Liceul Simion Stonicu din Comarnic, județul Prahova a efectuat pentru Edupedu.ro, o sintetică a programei la limba şi literatura română.

Vezi, mai jos, programa pe înțelesul elevilor:

GENURI LITERARE

GENUL EPIC – Specii literare

Basmul cult – I. Creangă – Povestea lui Harap-Alb

Nuvela – istorică – C.Negruzzi – Alexandru Lăpușneanul

– psihologică – I. Slavici – Moara cu noroc

– fantastică  -I. L. Caragiale – La Hanul lui Mânjoală

Romanul – din punct de vedere al anului apariţiei:

Interbelic:

L. Rebreanu – Ion – 1920

C. Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război –  1930 sau Patul lui Procust – 1933

M.Sadoveanu – Baltagul –1930

M. Eliade –Maitreyi -1933

G. Călinescu – Enigma Otiliei – 1938

2. Postbelic

M.Preda – Moromeții – 1955(Vol I); 1967(Vol II)

M. Preda – Cel mai iubit dintre pământeni – 1980

M. Nedelciu – Zmeura de câmpie – 1984 (numai pentru profilul uman)

din punct de vedere al tipologiei :

social- L. Rebreanu – Ion

balzacian- G. Călinescu – Enigma Otiliei 

psihologic – C. Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

al experienţei – M. Eliade – Maitreyi

mitic – M. Sadoveanu – Baltagul

de familie – M. Preda – Moromeții

metaromanul – M. Nedelciu – Zmeura de câmpie (numai pentru profilul uman)

din punct de vedere al perspectivei narative:

A) subiectiv (naraţiune la persoana I, narator – personaj)

M. Eliade – Maitreyi

C. Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

B) obiectiv (naraţiune la persoana a-III-a, narator omniscient, omniprezent)

L. Rebreanu – Ion

G. Călinescu – Enigma Otiliei

M. Sadoveanu – Baltagul

M. Preda – Moromeții

C) pluriperspectivă narativă (persoana I, a-II-a, a-III-a)

  M. Nedelciu – Zmeura de câmpie (numai pentru profilul uman)

din punct de vedere al structurii, al construcţiei epice, al tehnicilor narative:

A) modern

M. Eliade – Maitreyi

C. Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

L. Rebreanu – Ion

G. Călinescu – Enigma Otiliei

M. Preda – Moromeții

M. Nedelciu – Zmeura de câmpie (numai pentru profilul uman)

B)  tradiţional – M. Sadoveanu – Baltagul

din punct de vedere al viziunii asupra temei abordate( al curentului literar)

–toate romanele sunt realiste

CURENTE POETICE

Pașoptismul – V. Alecsandri – Malul Siretului sau Grigore Alexandrescu – Umbra lui Mircea. La Cozia

Romantismul – M. Eminescu – Luceafărul sau Floare Albastră sau Odă(în metru antic) sau Glossă

Prelungiri ale romantismului și Clasicismului (numai pentru profilul uman) – G. Coșbuc – Moartea lui Fulger și O. Goga – Rugăciune sau De demult

Simbolismul – G. Bacovia – Plumb sau Lacustră

Modernismul – T. Arghezi – Testament  sau Flori de mucigai sau Psalm (Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş!)

-L. Blaga – Eu nu strivesc colora de minuni a Lumii

– I. Barbu – Riga Crypto și lapona Enigel; Joc secund

6. Avangardismul – I. Vinea – Ora fântânilor (numai pentru profilul uman)

7. Tradiționalismul – I. Pillat – Aci sosi pe vremuri sau Voiculescu – În grădina Ghetsemani 

8. Neomodernismul – N. Stănescu – Leoaică tănără, iubirea sau Poveste sentimentală sau Către Galateea; În dulcele stil clasic. M.Sorescu – Echerul sau Poveste

9. Postmodernismul – M. Cărtărescu – Poema Chivetei sau Ciocnirea 

Atenție, Modernismul, Avangardismul, Tradiționalismul sunt curente poetice interbelice. Neomodernismul, Postmodernismul sunt curente poetice postbelice.

Operele Luceafărul de M. Eminescu,  Moartea lui Fulger  de G. Coşbuc, Riga Crypto și lapona Enigel de I. Barbu, Poema Chiuvetei de M. Cărtărescu sunt epice în versuri.

Operele Testament de T.Arghezi, Eu nu strivesc corola de minuni a Lumii  de L.Blaga, Joc secund de I. Barbu, În dulcele stil clasic de N. Stănescu sunt arte poetice.

GENUL DRAMATIC – SPECII LITERARE

Comedia – I. L. Caragiale –O scrisoare pierdută

Drama interbelică – C. Petrescu – Jocul Ielelor sau Suflete tari (numai pentru profilul uman) sau L. Blaga – Meșterul Manole (numai pentru profilul uman)

Drama postbelică – M. Sorescu – Iona

EPOCI. PERIOADE

Fundamente ale culturii române

– Originea și evoluția limbii române (numai pentru profilul uman)

Perioada veche

 Cronicarii: Grigore Ureche; Miron Costin; Ion Neculce; Dimitrie Cantemir

Iluminismul: Şcoala Ardeleană, Budai Deleanu – Țiganiada–un text literar

REVISTE LITERARE – REPREZENTANŢI. PERSONALITĂŢI CULTURALE

Dacia Literară – Mihail Kogălniceanu

Convorbiri Literare – Titu Maiorescu

Sburătorul – Eugen Lovinescu 

AUTORI CANONICI

Mihai Eminescu

Ion Creangă

I.L. Caragiale

Titu Maiorescu

Ioan Slavici

Bacovia

Lucian Blaga

Tudor Arghezi

Ion Barbu

Mihail Sadoveanu

Liviu Rebreanu

Camil Petrescu

Călinescu

Lovinescu

Marin Preda

Nichita Stănescu

Marin Sorescu

Citește și:



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI