În România, percepția conform căreia marile cutremure se produc la lăsarea întunericului este alimentată în special de două evenimente majore din istoria recentă: cutremurul din 10 noiembrie 1940, respectiv 4 martie 1977, ambele produse în timpul nopții sau al serii.
Cele mai mari cutremure din România se produc noaptea?
Datele seismologice arată însă că nu există dovezi științifice solide care să demonstreze că marile cutremure sunt mai frecvente după lăsarea întunericului. Potrivit Institutului American de Studii Geologice (USGS), seismele au șanse similare să se producă dimineața sau seara. Momentul producerii unui cutremur este determinat de procese geologice, nu de alternanța dintre zi și noapte.
O analiză a celor nouă cutremure vrâncene cu magnitudinea Mw de cel puțin 6,4, produse în perioada 1926–2018, oferă o perspectivă interesantă asupra orelor la care s-au înregistrat cele mai puternice seisme din România.
Lista evenimentelor arată că acestea nu s-au produs exclusiv noaptea, ci au fost distribuite în diferite intervale ale zilei.
Iată când au avut loc cele nouă cutremure:
- 29 martie 1934 – magnitudine 6,6 – ora 22:06 (noaptea);
- 22 octombrie 1940 – magnitudine 6,5 – ora 08:37 (dimineața);
- 10 noiembrie 1940 – magnitudine 7,7 – ora 03:39 (noaptea);
- 7 septembrie 1945 – magnitudine 6,8 – ora 17:48 (seara);
- 9 decembrie 1945 – magnitudine 6,5 – ora 08:08 (dimineața);
- 4 martie 1977 – magnitudine 7,4 – ora 21:21 (seara);
- 31 august 1986 – magnitudine 7,1 – ora 00:28 (noaptea);
- 30 mai 1990 – magnitudine 6,9 – ora 13:40 (după-amiaza);
- 31 mai 1990 – magnitudine 6,4 – ora 03:17 (noaptea).
Datele istorice arată că cinci dintre cele nouă cutremure s-au produs în intervale nocturne sau seara târziu, în timp ce patru au avut loc dimineața ori în timpul zilei.
Această distribuție nu demonstrează însă că noaptea ar fi un interval mai periculos. Este vorba despre un eșantion restrâns de evenimente seismice majore, insuficient pentru a stabili o regulă statistică privind momentul producerii cutremurelor.
De altfel, cercetările seismologice folosesc cataloage cu un număr mult mai mare de evenimente, pe perioade îndelungate, pentru a identifica eventuale tipare temporale.
Percepția potrivit căreia marile cutremure se produc noaptea are și o explicație istorică, conform unei surse. Două dintre cele mai importante seisme din România s-au produs în intervale în care majoritatea populației se afla acasă și se pregătea de somn sau chiar dormea.
La 10 noiembrie 1940, la ora 03:39, România a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea Mw 7,7, produs în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri. Seismul a provocat distrugeri importante, în special în București și în alte localități din sudul și estul țării.
Un alt eveniment major a avut loc la 4 martie 1977, la ora 21:21. Cutremurul, cu magnitudinea Mw 7,4 și o adâncime de aproximativ 94 de kilometri, a fost cel mai distructiv seism produs pe teritoriul României în secolul XX.
Bilanțul a fost dramatic, conform unei surse: 1.578 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 1.424 în București, iar alte 11.321 au fost rănite la nivel național. În Capitală s-au prăbușit zeci de clădiri, iar numeroase alte construcții au suferit avarii grave. Aceste două evenimente au rămas puternic întipărite în memoria colectivă, contribuind la asocierea cutremurelor devastatoare cu orele de noapte.
Există mai multe explicații legate de modul în care oamenii percep și memorează evenimentele seismice, conform unei surse:
1. Liniștea din timpul nopții face mișcările mai ușor de perceput
În timpul zilei, zgomotele produse de trafic, activitățile casnice, aparatele electrice și agitația cotidiană pot distrage atenția. Noaptea, nivelul zgomotului ambiental scade, iar mișcările solului pot deveni mai ușor de observat.
2. Trezirea bruscă amplifică experiența emoțională
Un cutremur care întrerupe somnul poate provoca dezorientare, teamă și o reacție emoțională puternică. Persoanele afectate își pot aminti mai intens un astfel de eveniment decât un seism resimțit în timpul unei zile obișnuite.
3. Evenimentele istorice influențează percepția colectivă
Cutremurele din 1940 și 1977 sunt două repere importante în istoria României. Faptul că ambele s-au produs noaptea, respectiv seara, poate contribui la consolidarea ideii că seismele majore apar mai ales în aceste intervale.
Aceste explicații țin de percepția umană și de memoria colectivă, nu de frecvența reală a fenomenelor seismice.
Poate influența Luna momentul producerii unui cutremur?
O altă idee întâlnită frecvent este aceea că poziția Lunii, fazele acesteia sau anumite configurații astronomice ar putea favoriza producerea cutremurelor.
USGS explică faptul că atracția gravitațională a Lunii și a Soarelui produce maree terestre, care generează modificări foarte mici ale tensiunilor din scoarța terestră.
Unele cercetări au identificat corelații între mareele terestre și anumite categorii de cutremure, în special în condiții geologice specifice. Totuși, aceste influențe sunt limitate și nu permit anticiparea producerii unui seism puternic.
De asemenea, nu există dovezi că Luna plină, Luna nouă sau eclipsele ar provoca în mod direct cutremure devastatoare.
Cutremurele nu pot fi programate în funcție de oră. Concluzia specialiștilor este că nu există un interval orar în care populația să fie în mod demonstrabil mai expusă producerii unui cutremur major. Seismele pot avea loc dimineața, la prânz, seara sau în timpul nopții.
Procesele care determină producerea unui cutremur se desfășoară în interiorul Pământului, prin acumularea și eliberarea tensiunilor de-a lungul faliilor și al zonelor tectonice active. Aceste mecanisme nu urmează programul activităților umane.
Prin urmare, pregătirea pentru un cutremur trebuie să fie permanentă, indiferent de momentul zilei. Cunoașterea măsurilor de protecție, identificarea locurilor sigure din locuință și pregătirea unui kit pentru situații de urgență sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscurilor.
Așadar, faptul că unele dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria României s-au produs noaptea nu înseamnă că seismele sunt mai frecvente atunci. Este o asociere alimentată de evenimente istorice puternice și de felul în care oamenii percep experiențele traumatizante, nu o regulă demonstrată științific.
Ce diferență există între tipurile de lapte din magazine. La ce trebuie să fii atent atunci când alegi un produs...