Seismul produs în zona Vrancea readuce în discuție una dintre cele mai importante probleme de siguranță publică din România: vulnerabilitatea fondului construit în cazul unui cutremur major. Deși în ultimii ani au fost inițiate programe de expertizare și consolidare, numeroase clădiri continuă să prezinte riscuri structurale, iar ritmul lucrărilor rămâne o provocare pentru autorități.
Situația este cu atât mai relevantă în București, unde concentrarea clădirilor vechi, în special în zonele centrale și istorice, ridică semne de întrebare privind capacitatea acestora de a rezista unui seism puternic.
Citește și: Cutremur cu magnitudinea estimată de 5,7. Este cel mai puternic din ultimele luni
Câte clădiri din București riscă să se prăbușească la un cutremur puternic
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie, în zona Vrancea readuce în prim-plan problema siguranței clădirilor din România. În Capitală, peste 900 de imobile sunt încadrate în primele două clase de risc seismic, în timp ce numărul real al construcțiilor vulnerabile ar putea fi mult mai mare, conform unei surse. La nivel național, autoritățile nu dispun încă de o evidență centralizată a tuturor clădirilor cu risc seismic.
Peste 900 de clădiri din București sunt încadrate în primele două clase de risc seismic. Potrivit datelor publicate în octombrie 2026 de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București sunt înregistrate 415 imobile încadrate în clasa I de risc seismic (RsI) și aproximativ 490 în clasa a II-a (RsII).
Clădirile din clasa I sunt considerate cele mai vulnerabile, existând posibilitatea prăbușirii totale sau parțiale în cazul unui cutremur puternic. În cazul imobilelor încadrate în clasa a II-a, sunt anticipate avarii structurale majore, însă pierderea stabilității construcției nu este considerată probabilă.
Pe lângă acestea, aproximativ 1.450 de clădiri figurează în evidențele tehnice în categorii de urgență stabilite în urma expertizelor realizate în anii '90. Aceste categorii nu trebuie confundate cu actualele clase de risc seismic, întrucât reflectă un sistem de clasificare diferit. Reevaluarea acestor imobile este importantă pentru stabilirea nivelului actual de vulnerabilitate.
În total, evidențele publice ale municipalității cuprind aproximativ 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri care au trecut prin lucrări de consolidare.
Cele mai multe dintre construcțiile vulnerabile cunoscute sunt situate în centrul Capitalei și în zonele istorice, unde se regăsesc numeroase imobile ridicate înainte de introducerea normelor antiseismice moderne.
Numărul real al clădirilor vulnerabile ar putea depăși 20.000. Numărul imobilelor încadrate oficial în clase de risc seismic nu reflectă neapărat dimensiunea reală a problemei.
În octombrie 2026, Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a făcut referire la o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile în cazul unui cutremur.
Este important de precizat că această cifră reprezintă o estimare a vulnerabilității fondului construit și nu numărul imobilelor expertizate și încadrate oficial în clasa I de risc seismic.
Citește și: Primele persoane rănite după cutremurul din România. Ce județe au fost cel mai afectate de seism
Diferența evidențiază una dintre principalele dificultăți în gestionarea riscului seismic: lipsa unor evaluări tehnice actualizate pentru toate clădirile care ar putea necesita intervenții.
Totodată, absența unui imobil de pe listele oficiale nu reprezintă o garanție a siguranței sale. O clădire poate să nu fi fost încă expertizată, iar nivelul său real de vulnerabilitate să nu fie cunoscut.
România nu are o evidență națională completă a clădirilor cu risc seismic. Dacă în București există o evidență publică a imobilelor expertizate, la nivel național situația este mult mai dificil de evaluat.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Dezvoltării în iulie 2026, România nu dispune de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele de risc seismic în care acestea au fost încadrate.
Până la acel moment, 3.724 de clădiri trecuseră printr-un proces de evaluare vizuală rapidă. Dintre acestea, aproximativ 2.305 erau clădiri rezidențiale, 780 aparțineau sistemului de învățământ, iar 106 făceau parte din sistemul sanitar.
Evaluarea vizuală rapidă reprezintă un instrument preliminar de identificare a construcțiilor care ar putea necesita investigații suplimentare. Aceasta nu trebuie confundată cu expertiza tehnică necesară pentru stabilirea oficială a clasei de risc seismic.
În lipsa unei baze de date naționale complete, autoritățile nu pot indica cu exactitate câte clădiri vulnerabile există în România și nici nu pot oferi o imagine unitară asupra expunerii populației la riscul seismic.
Citește și: De ce românii au primit alertă de cutremur de la Google, dar nu și prin RO-ALERT. Explicația oficială a IGSU
Cum verifici dacă blocul în care locuiești prezintă risc seismic
Pentru locuitorii Capitalei, primul pas pentru verificarea situației unui imobil este consultarea evidențelor publicate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Lista disponibilă public conține informații despre adresele clădirilor expertizate, anul construcției și încadrarea acestora din punct de vedere seismic.
În cazul imobilelor care nu apar în evidențele municipalității, proprietarii și chiriașii pot solicita informații asociației de proprietari sau autorității locale competente.
Totuși, vechimea unei clădiri nu este suficientă pentru stabilirea nivelului de risc. Nici aspectul exterior și nici absența unor fisuri vizibile nu pot confirma, prin ele însele, siguranța structurală a unui imobil.
Încadrarea într-o clasă de risc seismic se stabilește în urma unei expertize tehnice realizate de specialiști autorizați, pe baza caracteristicilor structurale ale construcției și a comportamentului estimat la acțiunea seismică.
Consolidarea clădirilor, o necesitate pentru siguranța populației
Cutremurul din Vrancea readuce în atenție necesitatea accelerării programelor de expertizare și consolidare a clădirilor vulnerabile. În special în București, unde numărul imobilelor încadrate în primele două clase de risc seismic este ridicat, identificarea construcțiilor nesigure și intervențiile asupra acestora reprezintă priorități pentru reducerea riscului în cazul unui seism major.
Dincolo de numărul clădirilor deja expertizate, problema principală rămâne identificarea tuturor construcțiilor vulnerabile și actualizarea informațiilor tehnice despre acestea.
În absența unei evidențe naționale complete și a unui ritm susținut al consolidărilor, amploarea riscului seismic rămâne dificil de cuantificat. Cert este că pregătirea pentru un cutremur major nu presupune doar măsuri de intervenție după producerea acestuia, ci și investiții constante în siguranța clădirilor și protejarea oamenilor care le locuiesc sau le folosesc zilnic.