Adaugă-ne ca sursă preferată în GooglePaște 2019 în România. Tradiții și superstiții în cele 3 zile de Paște. Sărbătoarea Învierii este cea mai solemnă dintre toate, deoarece aduce speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. În țara noastră, tradițiile, credințele și superstițiile sunt respectate din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Iată, așadar, cum se petrec cele trei zile de Paște în România, conform datinilor străbune.
Sâmbăta Mare. Tradiții și superstiții înainte de Înviere. Ce nu ai voie să faci
Paștele începe, am putea spune, încă din noaptea de sâmbătă spre duminică, când la Biserică credincioșii iau parte la slujba de Înviere, îmbrăcați în haine noi, de sărbătoare, și ținând în mână o lumânare, pentru a primi Lumina Sfântă. În noaptea Învierii se spune prima dată salutul pascal: Hristos a Înviat/ Adevărat a Înviat”, salut ce va fi folosit vreme de 40 de zile, până la Înălțare.
După ce s-au întors acasă cu Lumina Învierii, oamenii, în principal, cei de la sate, obișnuiesc să facă o cruce mică în peretele dinspre răsărit al casei, pe care îl afumă cu lumânarea ce va fi păstrată pentru tot restul anului. Abia după ce coșul pascal a fost sfințit la Liturghia din noaptea Învierii, credincioșii primesc dezlegare de a mânca din bucatele tradiționale de Paști: pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul.
Mesaje de Paște Fericit! Urări, sms-uri și felicitări cu ”Hristos a Înviat” pe care să le trimiți
Tradiții și superstiții românești în prima zi de Paște
Săptămâna Patimilor se încheie odată cu Sâmbăta Mare, la fel și postul aspru al Paștilor, astfel că, în prima zi de Paște sărbătoarea abundă de tradiții frumoase, ce sunt respectate din cele mai vechi timpuri, în fiecare regiune din țară. Prima zi de Paște este ziua Învierii, motiv de bucurie și de speranță, astfel încă de cu dimineață se încep ritualurile acestei sărbători. Superstiții, credințe aducătoare de noroc se împletesc cu cele religioase. Înnoirea hainelor și purtarea lor în această primă zi de Paște aduce noroc, flăcăii voinici ai satelor se scald în ape curgătoare încă de cu zorii zilei, ca să fie iubiți și sănătoși.
Tot în diminieața primei zile de Paște, membrii familiei se spală pe față cu ”apă neîncepută”, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, și nu altfel, și în care se pune un ou roșu și un ban de argint. Astfel, ei își ”asigură” sănătatea, frumusețea și norocul la bani, simbol al argintului.
Privitor la ritualul spălatului, fetele din Transilvania, spre exemplu, se spală cu apă de la moară, pentru a fi mereu frumoase și iubite, în timp ce feciorii de pe aceste meleaguri ţin toaca pe un deal şi o păzesc zi şi noapte. Alții, se străduiesc să fure toaca, iar dacă reușesc, sunt răsplătiși cu cu mâncare și băutură din plin.
Însă poate cel mai cunoscut obicei al zonei, în prima zi de Paște, este stropitul fetelor, obieci preluat de la maghiari. Astfel că, flăcăii pornesc la casele celor care au o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
sursa foto: stiridebine.ro
Nimic nu e la voia întâmplării în prima zi de Paști. După ritualul spălatului și al primenirii, familia se strânge la masă pentru micul dejun, cel mai bun prilej pentru a se ciocni oul de Paște, vopsit în roșu sau în alte culori, încă din Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, după caz. Și aici, e loc de ritual, așadar, oul trebuie spart, curățat și împărțit doar de capul familiei. Tradița străbună spune că, în prima zi de Paște, oul roșu se sparge doar în cap, abia apoi pe dos - în a doua și a treia zi de Paște.
Tot la masă, în prima zi de Paște, se mănâncă și din pască, pentru ca oamenii să fie: ”curați ca pasca și sănătoși ca oul!”
O superstiție inedită cu privire la oul ciocnit în prima zi de Paște este aceea că, cei care respectă ritualul ciocnirii ouălor se vor întâlni și pe cealaltă lume. Iar dacă oul ciocnit va avea două gălbenușuri, e semn de dragoste și că urmează cât mai curând o căsătorie.
Tot în prima zi de Paște există superstiția potrivit căreia cine moare în această zi sfântă sau în oricare din zilele Săptămânii Luminate, cea care urmează după prima zi de Paște, va ajunge direct în Rai, deoarece ușile Raiului se deschid și așa rămân pentru scurtă vreme. Cel ce se naște în prima zi de Paște sau în Săptămâna Luminată va avea, firește, noroc, pentru tot restul vieții.
A doua zi de Paști, tradiții, superstiții și credințe
A doua zi de Paște este dedicată întâlnirilor dintre fini și nași. Cei din urmă pregătesc un coș cu bucate precum colaci, pască și ouă roșii. Nașii, la rândul lor, trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spune că, la rândul lor, nașii trebuie să-i ospăteze pe fini. Aceștia merg apoi la împreună la hora satului. Tot azi, în a doua zi de Paște, se întorc la casa părintească și copiii plecați departe.
Paște 2019. Ce tradiții și obiceiuri să le transmiți copiilor
A treia de zi de Paște
Sărbătoarea continuă cu a treia zi de Paște, Marțea Albă. Nici în această zi, tradiția spune că nu e bine să muncești. În această zi, femeile obișbuiesc să dea de pomană pască și vin roșu și se întorc vizitele făcute în prima zi de Paște. De aceea, a treia zi de Paște este denumită, popular, și ”Umblatul cu pasca”. În Marțea Albă, ouăle roșii se ciocnesc „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
La biserică, în Marțea Albă, au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Tradiții și obiceiuri de Paște în România. Ce se împarte de Paști
După a treia zi de Paști, obiceiurile continuă în celelalte zile din Săptămâna Luminată. Zilele de miercuri și vineri sunt zile cu "hărți", în care avem dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De asemenea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem "dezlegare la pește". Datina religioasă spune că, de la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.
Vouchere vacanță 2019. Românii merg în vacanța de Paște pe tichetele primite de la stat... Părintele Constantin Necula dezvăluie care sunt, de fapt, păcatele oamenilor: “Mai bine plângi la spovedanie decât să râ...
