Urmărește A1 pe DiscoverMai este puțin până când vom sărbători Paștele, iar ciocnitul ouălor este tradiția principală a acestei sărbători. De ce vopsitul ouălor este un obicei de importanță pentru creștini și în ce zi din Săptămâna Mare ar trebui ca acesta să fie respectat.
Potrivit tradiției, ouăle de Paști ar trebui pregătite în Joia Mare, pentru că astfel nu se strică.
"Ouăle înroșite în Joia Mare nu se strică tot anul. Gospodinele care nu au înroșit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbătă, înaintea Paștelului, și în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodește, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue și al formei rotunde aproape perfecte", se precizează într-o lucrare scrisă de Vasile V. Filip și Menuț Maximinian, citată de Agerpres.
În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriță. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimăriță să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.
În Joia Mare se prăznuiește spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda, conform crestinortodox.ro.
La ţărani mai există tradiţia ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apă nouă sau apă neîncepută în care pun un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu. După consumarea ouălelor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun.
Ouăle de Paşte, potrivit tradiţiei, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită şi „miercurea Păresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului şi până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credinţa că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paşte. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paşti şi ouăle ce urmau să fie înroşite.
Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paştelui, însă, niciodată în Vinerea Mare.
Tradiţia populară mai spune că ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească. În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul.
Imaginile rușinii în România: Sticle de plastic și alte mizerii plutitoare, pe apele umflate ale râului Arieș... Andrei Gheorghe a murit. A fost găsit decedat, în casă...
