Cine a fost primul pământean care a făcut... pipi pe Lună? Misterul a fost dezvăluit chiar de autorul momentului istoric: „I-am luat fața lui Neil!”

 
+4 click pentru
galerie

20 iulie 1969. Neil Armstrong rostește celebrele cuvinte "Este un pas mic pentru om, dar un salt gigant pentru omenire", cuvinte ce aveau să se identifice cu cea mai mare realizare a omenirii, când vine vorba despre cucerirea spațiului cosmic. 

Pe 20 iulie 1969, modulul lunar (ML) Eagle (Vulturul) s-a separat de modulul de comandă Columbia. Collins, aflat singur la bordul Columbia a inspectat Vulturul, într-o piruetă a acestuia, ca să se asigure că aparatul nu a fost afectat în timpul călătoriei.

În timp ce coborârea a început, Armstrong și Aldrin au aflat că ei traversau punctele de reper cu 4 secunde mai repede decât era programat și au transmis că sunt long (aici, cu sensul că sunt departe): lucru ce însemna că vor aseleniza la o distanță de câțiva kilometri de locul unde ar fi trebuit să aselenizeze.

Cinci minute după ce coborârea a început, la o distanță de circa 1.830 de m (6.000 de picioare în convorbirile de atunci) deasupra Lunii, Computerul pentru navigare și ghidare al modulului lunar a atras atenția echipajului cu două alarme ale programului neașteptate din șirul care a urmat, 1202 și 1201. La Centrul de Control al Misiunii din Houston, Texas, inginerul informatician Jack Garman i-a spus controlorului de zbor Steve Bales ca totul e în siguranță pentru a continua coborârea. Alarmele programului indicau „revărsări administrative”, ceea ce însemna că computerul nu era capabil să execute toate sarcinile în timp real și trebuia să le amâne.

Aceasta nu era nici o eroare de computer, dar nu era cauzată nici de către astronauți, ci se trăgea dintr-o eroare în modul de pregătire al astronauților. Deși nu era necesar pentru aselenizare, radarul de întâlnire cu solul a fost intenționat aprins și pregătit pentru un abandon timpuriu. Simulările de pe Pământ nu au prevăzut un șuvoi de întreruperi false din partea acestui radar, acestea depinzând de cum hardware-ul va suporta date de la două radare.

Când Armstrong s-a uitat afară, a văzut că computerul greșise punctul de aselenizare, care era de fapt o zonă acoperită cu bolovani, la nord – est de un crater cu diametrul de 400 de metri (mai târziu s-a stabilit că era vorba de „Craterul de Vest”, numit așa deoarece era situat în partea vestică a sitului inițial de aselenizare). În acest moment, Armstrong a preluat controlul semi – automat și cu ajutorul lui Aldrin care îi dicta informații despre altitudine și viteză au aselenizat pe 20 iulie 1969, ora 20:17 TU (23:17 TLR) când mai aveau aproximativ 25 de secunde până ar fi rămas fără combustibil.

PROBLEMA COMBUSTIBILULUI

Apollo 11 a aselenizat cu mai puțin combustibil la bord decât celelalte misiuni, astronauții confruntându-se cu o avertizare prematură privind cantitatea de combustibil. S-a descoperit ulterior că această alarmă fusese provocată din cauza faptului că atracția gravitațională lunară permitea o „unsoare” mai mare a combustibilului, care nu a mai acoperit un senzor pentru combustibil. În misiunile ce au urmat, au fost luate măsurile pentru a preveni acest fenomen.

Pe tot parcursul coborârii, Aldrin i-a spus datele necesare navigării lui Armstrong, care conducea Modulul Lunar. Cu câteva momente înainte de aselenizare, un beculeț l-a informat pe Aldrin că cel puțin unul din cele patru vârfuri ale picioarelor Vulturului, lungi de 170,2 cm. au atins suprafața lunară, strigând Contact light!, semn că au atins solul selenar. Trei secunde mai târziu, Vulturul a aselenizat, iar Armstrong a spus Shutdown (en. oprire).

Charles Duke, din postura de CAPCOM (responsabil cu comunicația dintre Pământ și capsulă) a înțeles că cei doi au aselenizat spunând „We copy you down, Eagle” (en. Am înțeles, Vulturule). Au urmat primele cuvinte din seria faimoasă a lui Armstrong, „The Eagle has landed” (Vulturul a aselenizat). Au urmat câteva momente de tăcere.

La două ore după aselenizare, înainte de a începe pregătirile pentru activitățile de pe solul selenar (extravehiculare), Aldrin a transmis câteva cuvinte, îndemnând la contemplarea ultimelor ore, ce reprezintă ele și cum s-a ajuns să aibă loc, mulțumindu-le tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment.

TOT ALDRIN A FOST CEL CARE „A BOTEZAT” SATELITUL PĂMÂNTULUI

Dacă întreaga omenire îl percepe pe Neil Armstrong drept „primul cuceritor” al satelitului natural al Pământului, Buzz Aldrin este omul care se poate lăuda cu faptul că a devenit primul pământen, care a făcut pipi în timp ce se afla pe suprafața Lunii. În mod evident, fotografiile care-l înfățișează pe Aldrin micționând la propriu pe suprafața satelitului sunt doar niște trucaje.

În realitate, echipamentele folosite de către astronauții, care au făcut parte din misiunea Apollo 11, aveau atașate dispozitive speciale în care protagoniștii aselenizării să își rezolve astfel de probleme urgente: „Aveam tot ce ne trebuie la noi. NASA concepuse un echipament special pentru astfel de situații”, au spus membrii misiunii Apollo 11.

Deși oamenii care au făcut parte din această expediție selenară nu au dorit niciodată să dea curs provocărilor legate de cine a fost „primul pământean care...”, Buzz Aldrin a vorbit o singură dată despre situația de față, zâmbind și declarându-le reporterilor: „I-am luat fața lui Neil la acest capitol”, după care a încheiat discuția.

COLEGIALITATE PERFECTĂ PÂNĂ LA MOARTE

Coeziunea echipajului care a făcut posibilă aselenizarea a rămas aceeași și după decenii întregi scurse de la momentul 20 iulie 1969. Niciodată un membru al echipajului nu a spus că ar fi fost primul om care a pășit pe Lună, niciodată nimeni nu a spus că a avut un rol mai important la realizarea acestei misiuni istorice. De fiecare dată când au fost nevoiți să răspundă la astfel de întrebări, Armstrong, Aldrin, Collins și ceilalți au declarat că nimic nu ar fi fost posibil dacă între ei nu ar fi existat o colaborare perfectă, considerând că nimeni nu are un merit special la îndeplinirea acestei misiuni legendare.  



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI