Cutremurul din 1976: Ceaușescu i-a cerut marelui Brejnev Basarabia înapoi: ”Să restituiți ce nu vă aparține!”

 
+5 click pentru
galerie

Pe 2-4 august 1976, după ce a cerut, în prealabil, acordul autorităților sovietice, Nicolae Ceaușescu efectuează o vizită de lucru la Chișinău, în R.S.S. Moldovenească. Merge în fabrici și uzine, se întâlnește cu oamenii. Apoi, în continuare, se vede, la Ialta, cu Leonid Ilici Brejnev, conducătorul URSS din 1964 până în 1982, unul dintre cei mai duri oameni politici, căruia îi pune pe tapet problema Basarbiei, lăsându-l mască: ”Tovarășe secretar general, a venit momentul să restituiți ceea ce nu vă aparține!”

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească apare la 2 august 1940, cu consecințe catastrofale, devenind republică constituentă a marelui URSS. Mare parte a teritoriului formase, cândva, Principatul Moldovei, iar la 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării proclamase independența și, mai apoi, Unirea cu Patria Mamă, la 1 Decembrie 1918. Pe 12 octombrie 1924, Uniunea Sovietică a înființat o republică autonomă, R.S.S.A. Moldovenească, în componența R.S.S. Ucrainene, pe o parte din teritoriul dintre râurile Nistru și Bug, republică în cadrul căreia românii (sau moldovenii, conform terminologiei oficiale sovietice) constituiau circa 40% din populație. Acest lucru a fost făcut în speranța determinării românilor basarabeni să se rupă de România. Protocolul Adițional Secret (ruso-german) imperialist, al Pactului Molotov-Ribbentrop, privitor la sferele de influență și dominație în Est-Europa, semnat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă la 23 august 1939, a dus la trecerea la 28 iunie 1940 prin ultimatum (din partea guvernului URRS) și cedare (din partea Consiliului de Coroană al României) a teritoriilor dintre Prut și Nistru (Basarabia), dar și a nordului Bucovinei, în componența URSS. Ținutul Herța, deși nu a fost inclus în protocol, a fost ocupat de asemenea de către armata sovietică. Inițial, Basarabia fără județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, plus o parte a R.S.S.A Moldovenești (aproximativ corespunzătoare teritoriului actual al Transnistriei) au fost incluse în R.S.S. Moldovenească nou-înființată la 2 august 1940, printr-un decret semnat de Stalin. 

La înmormântarea lui Grigore Preoteasa (lider comunist român, decedat în condiții suspecte în urma unui accident de avion), Ceaușescu (stânga) și Brejnev (dreapta), poartă sicriul. După cum se poate vedea, liderul de la București își ascunde mâna traumatizată în accident, el aflându-se în aceeași aeronavă cu Preoteasa

Deși pare greu de crezut, în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, Gheorghe Gheorghiu-Dej a susținut comunismul naționalist. Apoi a venit rândul lui Nicolae Ceaușescu să vorbească, voalat, despre ”cetățenii care vorbesc o variantă a limbii române” dincolo de Prut.

Ceaușescu și Ivan Bodiul, la Chișinău

Așa că la 16 septembrie 1975, Ivan Bodiul, prim-secretarul Partidului Comunsit de la Chișinău, un tip dur, atotputernic, urcă la tribună și ține un discurs clar. Condamnă vehement naționalismul, spune că formarea poporului sovietic (imensul URSS) reprezintă o mare realizare a ”socialismului matur”, vorbește despre ”dorința moldovenilor de a cunoaște arte și cultura lumii prin intermediul limbii ruse, prețiosul cadou al culturii multinaționale făcută întregului popor sovietic”. Merge mai departe și afirmă că progresul social este afectat de ”școlile oportuniste” și că se exagerează ”fenomenul național, în detrimentul celui internațional”, cu referire directă la politica din Republica Socialistă România.

În afara întâlnirilor oficiale din capitala R.S.S. Moldovenească, Ceaușescu a cerut să viziteze și câteva locuri unde să poată discuta cu oamenii din Chișinău

Așa că în momentul în care Nicolae Ceaușescu anunță că va face o vizită de lucru la Chișinău, pe 2-3 august 1976 (la mai puțin de un an de la discursul lui Bodiul), lumea întreagă rămâne mască. Diplomații americani (luați clar prin surprindere, conform documentelor existente) sunt primii care nu mai știu ce să creadă: conform uzanțelor, dictatorul român ceruse permisiunea Moscovei pentru această deplasare, dar, la final de iulie, înainte de a trece granița, declarase, la Iași, că ”Românii vor respinge orice încercare de jignire a strămoșilor lor!” Prezenţa lui Ceauşescu la Chişinău pe 2 august 1976 era marcată de aceeași diplomaţii americani drept prima de acest fel de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi era văzută ca un gest menit „să sublinieze normalizarea relaţiilor sovieto-române şi moderarea polemicilor istorice care l-au dus pe secretarul Comitetului Central al PCUS la Bucureşti în luna mai”.

Ceaușescu se face că ignoră comunicatul lui Brejnev...

Ceaușescu stă două zile la Chișinău. Are întrevederi de lucru, merge în fabrici, în uzine, discută cu oamenii. Dar nu poate fi lăsat de capul său. La mitingul de la uzina „Microprovod” din Chişinău, Ivan Bodiul a dat citire unei telegrame de felicitare primite din partea lui Leonid Brejnev, Secretarul General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu ocazia aniversării constituirii, la 2 august 1940, a R.S.S. Moldoveneşti. Ceauşescu se face că ignoră momentul, dar șaua este bătută ca să priceapă iapa: Brejnev participase, începând cu 1950, la organizarea noii republici R.S.S. Moldovenească, rusificase sistematic învățământul și cultura, iar Bucureștiul nu trebuia să uite acest lucru.

Ceaușescu și Brejnev la Ialta (loc de tristă amintire pentru noi)

Pe 5 august 1976, la Ialta, în Crimea, în sudul Ucrainei de astăzi (n.r. - din 18 martie 2014 este un oraș revendicat de Rusia, ca urmare a unei anexări nerecunoscută în general de comunitatea internațională), Nicolae Ceaușescu, care și-a continuat periplul prin soviete, se găsește cu Leonid Ilici Brejnev, unul dintre cei mai respectați conducători din toate timpurile, cel care avea să vegheze asupra URSS din 1964 până la decesul său, în noiembrie1982. În 1995, istoricul Veaceslav Stăvilă descoperă o stenogramă a convorbirilor dintre cei doi lideri de stat, din care reisese clar că la 1976 Nicolae Ceaușescu îi vorbea, răspicat, lui Brejnev, despre problema Basarbiei!!!

”Tovarășe secretar general, a venit momentul să resituiți ceea ce nu vă aparține!”, i-a spus dictatorul. Conform documentelor ce pot fi verificate, Brejnev - care nu se aștepta la așa ceva - face o grimasă de om șocat. Își revine și contraatacă: ”Tovarășe, nu este nimic adevărat! În R.S.S. Moldovenească trăiește o altă populație decât cea românească, aceasta vorbind o limbă diferită de cea română!Ceaușescu nu se lasă: ”Aici vă contrazic! Am insistat în mod special să merg la câteva intreprinderi din Chișinău, unde am discutat cu muncitorii fără să am nevoie de un traducător. Am constatat că acolo e aceeași populație ca și în România, că e vorba de unul și același popor!”

La Ialta, Ceaușescu dă senzația că uită de unde vine lumina

Este clar că lui Brejnev nu-i pică bine cele auzite. Vizita se scurtează, iar presa de la noi, spre deosebire de ”momentul Chișinău”, unde prezentase pe larg toate aspectele, vorbește doar puțin despre întâlnirea de la Ialta, deși Nicolae Ceaușescu se întâlnise cu cel mai puternic om din sfera comunismului! Cu toate acestea, liderul de la Moscova nu va păstra supărarea, urmând a se întâlni cu Ceaușescu, până la decesul său, în 1982, de încă patru ori. 

Credit foto: Fototeca online a comunismului românesc, cota 317/1976



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI