Live acumObservator Sport
Prime Time 20:25Chefi la cutite

Omul care a făcut să plouă cu dulciuri. 23 de tone i-au salvat pe copiii pe care comuniștii îi voiau morți: „Voi flutura din aripi. Așa o să știți că sunt eu”

Comuniștii îi voiau morți. Într-o zi, au cunoscut un tânăr cu aparat de fotografiat în brațe. Acceptă să fie pozați. Când a venit momentul despărțirii, le face o promisiune. Să se uite spre cer. Când vor vedea un avion „fluturând din aripi”, să știe că nu vor muri de foame.

Pilotul care a făcut să plouă cu dulciuri

La sfârșitul Primului Război Mondial, Germania a fost împărțită ca o plăcintă între marii învingători: Statele Unite, Franța, Marea Britanie și Uniunea Sovietică. În Berlin, situația era cumplită. Familii despărțite de monstruosul Zid. Orașul era divizat în patru zone, dar comuniștii îl sugrumaseră într-un cerc roșu. ei controlau tot: cine intra, cine ieșea, ce mărfuri ajungeau la populație.

Iulie 1948. Se închid porțile, Blocada asupra Berlinului de Vest. Mii de oameni erau înfometați, doar ca să-i alunge pe aliați. Planul este dat peste cap de un puști, un tânăr pilot care, după o întâlnire scurtă cu un grup de copii, a intrat în istorie ca „unchiul care flutură din aripi”.

Eroul nostru trăiește și astăzi. Dacă peste câteva luni va împlini 100 de ani, în 1948, Gail Halvorsen avea 28 de ani și era pilot al Forțelor Aeriene Americane. Când nu era de serviciu, americanul își petrecea timpul plimbându-se pe străzile Berlinului, cu un aparat de fotografiat în brațe.

Într-o zi, pașii l-au dus pe Aeroportul Tempelhof. În timp ce fotografia avioanele, și-a dat seama că era privit. Un grup de copii îl fixase în priviri, dincolo de gardul din sârmă ghimpată al pistei. S-a apropiat de ei și au început să vorbească. Aproape o oră mai târziu, a venit momentul despărțirii. Atunci și-a dat seama că acești copii erau cu totul speciali.

„Stătusem acolo preț de o oră și niciun copil nu întinsese mâna. Nici măcar unul. Erau atât de recunoscători că primiseră făină și erau liberi, încât nu voiau să cerșească ceva extravagant. Era ceva mai puternic decât recunoștința exprimată – era o recunoștință tăcută. Cum aș fi putut să-i răsplătesc pe acești copii?”, a povestit Halvorsen, potrivit Historynet.com.

Era o situație cu care nu se mai întâlnise. Toți copiii pe care îi cunoscuse până atunci în zonele de război nu-i lăsau să plece fără să-i ceară ciocolată sau gumă de mestecat. Nu și puștii din Berlin.

Și-a îndesat mâinile în buzunare. A găsit două pachete de gumă de mestecat pe care a rupt-o în câteva bucăți și le-a oferit-o împreună cu o promisiune. Avea să se întoarcă cu mult mai multe dulciuri.

„Cum o să știm că ești tu?”

Halvorsen le-a promis că se va întoarce la ei, cu avionul, și le va aduce ciocolată. Le-a spus să privească spre cer și că atunci când o să vadă un avion „fluturând din aripi”, să știe că este el.

Întors în baza militară, și-a rugat copilotul și un inginer să-l ajute. Au adunat ce „provizii” avea fiecare și au început să pregătească pachetele speciale. Batistele s-au transformat în parașute.

A doua zi, a zburat deasupra Aeroportului Tempelhof și a lansat miniparașutele peste grupul de copii care aștepta cu nerăbdare. Timp de trei săptămâni „unchiul ciocolată” i-a vizitat în fiecare zi.

Când a aflat ce făcea, comandantul bazei americane s-a alăturat fără ezitare. Așa a luat naștere, oficial, Operațiunea „Vittles” (scrierea incorectă a cuvântului „victual”, ce înseamnă rație, provizie, orice poate fi mâncat de oameni). Cu fiecare zbor, cantitatea de dulciuri creștea, tot mai mulți piloți donându-și mâncarea copiilor din Berlin.

Despre Operațiunea Vittles s-a auzit rapid și în Statele Unite. Oamenii s-au mobilizat și, în scurt timp, pachete uriașe de mâncare au fost pregătite și trimise către Germania. Halvorsen era complet depășit de situație, nu mai putea face față singur.

Septembrie 1949, sfârșitul Operațiunii Vittles

Bilanțul unei operațiuni ce a salvat de la înfometare mii de oameni: 23.000 de tone de dulciuri, 250.000 de miniparașute, o mână de piloți inimoși, conduși de Gail Halvorsen.

Bombardierele americane folosite pentru aceste transporturi speciale au rămas în istorie ca „Rosinenbomber” - „bombardierele cu stafide”. Halverson a plecat și el cu mai multe porecle din Germania: „ „unchiul care flutură din aripi”, „unchiul ciocolată”, „puștiul care aruncă gumă” și „zburătorul cu ciocolată”.

Fanatik.ro
Cele mai noi stiri
Lajumate.ro