- MAREA PREMIERĂ Chefi la cuțite! Show-ul se vede luni, marți și miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY!
- Începe "În direct cu România"! De la 17:00, Mihaela Tatu te provoacă la cele mai aprinse dezbateri, pe Antena 1 și în AntenaPLAY!
In 2008 monumentul a intrat intr-un plan national de restaurare. Ministerul Culturii a aprobat si a inceput sa finanteze un proiect in valoare de trei milioane de euro (cu fonduri ce vor fi alocate timp de trei ani) pentru restaurarea si conservarea componentelor artistice din piatra.
Pe parcursul anului 2009 au fost executate lucrari in valoare de 800.000 de euro. Pe de alta parte, cu fonduri de la bugetul local a fost reabilitat 40% din acoperis. Potrivit directorului Muzeului Castelul Corvinilor, Nicolae Ceriser, doar pentru finalizarea acestor lucrari ar mai fi nevoie de doua milioane de lei. In plus, Ceriser adauga ca pentru intreg ansamblul sunt necesare inca trei milioane de euro: "Pe langa fondurile aprobate in 2008, pentru castelul de la Hunedoara ar mai trebui alocate inca trei milioane de euro.
Daca fondurile ar veni in mod constant, atunci intreaga lucrare ar putea fi gata in cinci ani".
ISTORIA UNUI CASTEL
La data de 18 octombrie 1409, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a daruit domeniul Hunedoarei lui Voicu, verilor acestuia, Mogos si Radu, dar si lui Ioan (Iancu) si Ioan cel Tanar, drept recunoastere a meritelor militare ale familiei. Se pare ca in septembrie 1409 Voicu, impreuna cu verii sai, a castigat o batalie impotriva turcilor, in Tara Hategului.
Regele Sigismund ducea la acea data o politica favorabila elitelor militare ortodoxe din Transilvania, incercand astfel sa le atraga de partea sa, contracarand conflictele iscate cateodata de marea nobilime maghiara. Din acel moment si pana la moartea sa, la 11 august 1456, Ioan (Iancu) a facut din castelul de la Hunedoara unul dintre cele mai impunatoare monumente din aceasta parte a Europei.
Constructiile de anvergura la castel apar ceva mai tarziu, pana in anul 1441, pe vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, si sunt finalizate de Matei Corvin, fiul acestuia. Ultimele modificari la castel sunt facute de Gabriel Bethlen, in secolul al XVII-lea. Castelul are 42 de incaperi, doua terase, doua poduri (de 55, respectiv 30 de metri lungime) si o suprafata construita de 7.000 de metri patrati.
Linia sa estica se desfasoara pe 170 de metri, in timp ce latura vestica ajunge la 200 de metri lungime. Turnul nou de poarta are 72 de metri inaltime, celelalte patru turnuri apropiindu-se si ele de aceasta cota. Latimea castelului variaza intre 10 metri (latimea Aripii Neboisa) si 40 de metri (de la Poarta Noua pana la terasa de artilerie).
IOAN (IANCU) DE HUNEDOARA
Castelul Corvinilor este legat de numele lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, unul dintre cei mai importanti lideri militari si politici ai secolului al XV-lea din Europa. Directorul Muzeului Castelul Corvinilor, Nicolae Ceriser, spune ca acesta era considerat un mare strateg militar: "In mediile istoriografice se considera ca Ioan de Hunedoara era cel mai mare strateg militar al Europei Centrale si de Sud-Est. El este pomenit destul de des in mediile renascentiste italiene. Consider ca numele lui poate sta alaturi de cele ale lui Stefan cel Mare sau Mihai Viteazu ca unele dintre cele mai importante figuri ale istoriei noastre".
Cariera sa militara este presarata de batalii impotriva turcilor. Cea mai importanta este cea de la Belgrad, din 22 iulie 1456, la finalul careia il obliga pe sultanul Muhammad al II-lea (cuceritorul Constantinopolului) sa-si abandoneze ofensiva spre vestul Europei. Istoricii spun ca, prin victoria obtinuta, Ioan (Iancu) de Hunedoara a intarziat cu 70 de ani planurile turcilor. Din pacate, in tabara a izbucnit o epidemie de ciuma, in urma careia a murit si Ioan de Hunedoara. A fost inmormantat in Catedrala Catolica din Alba-Iulia, iar pe piatra sa funerara sta scris: "S-a stins lumina lumii!". Papa Calixt al III-lea l-a numit drept "atletul cel mai puternic - unic - al lui Christos".
Citeste continuarea articolului pe jurnalul.ro
A fost descoperita o noua specie umana, contemporana cu Homo Sapiens si Neanderthal... Concluzia "conferintei de la Sosea": "Romanii resping maneaua pentru ca sunt conservatori"...
