Turcii care au trait in partea de sud a podisului dobrogean pana la 1877 au numit dambul de piatra, acoperit atunci cu iarba si pamant, "Adamclisi" (Biserica omului), datorita ostasului care-l strajea. Dambul era monumentul triumfal Tropaeum Traiani, cel ridicat de romani in urma luptelor din zona date in primul razboi dacic, 101-102 d.H., in care zeci de mii de soldati romani au cazut sub sabiile incovoiate ale dacilor, unicat al lumii romane.
Constructia fusese decorata de jur-imprejur cu 54 de metope - placi mari din calcar, de aproximativ 1,20 metri inaltime, cu scene din lupta in basorelief, unele dintre acestea regasindu-se si pe Columna lui Traian. In 1882, cand au inceput lucrarile de cercetare a monumentului, din cele 54 de metope originale s-au mai gasit 49, unele ingropate in vecinatatea monumentului, altele pe la tarani, in sat. In anii '60 au fost inchise pentru conservare in muzeul construit la Adamclisi, locul lor pe monument fiind luat de replici.
METOPE, LA EXPORT
Metopele romane reprezinta piese deosebit de importante pentru patrimoniul cultural romanesc. Ele sunt parti componente din monumentul triumfal care este clasificat de categorie A. Chiar si copiile sunt foarte valoroase. Legea spune ca aceste piese, dar si replicile lor nu pot parasi tara decat cu acordul scris al Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor si al Ministerului Culturii si Cultelor.
Cu toate acestea, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Constanta (DJCCPCNC), Virgil Lungu, a aprobat realizarea unor replici care urmau sa paraseasca tara. In august 2008, Muzeul de Istorie si Arheologie Nationala Constanta (MINAC) a primit o solicitare din partea unei fundatii italiene. Aceasta cerea aprobarea executarii a sapte copii dupa metopele originale pentru a fi prezentate intr-o expozitie la Florenta.
Directorul MINAC, Chera Constantin, si-a dat acordul tacit pentru realizarea copiilor. Exista si o adresa catre DJCCPCN, de fapt o cerere fara numar de iesire din muzeu, dar care a fost inregistrata la directie. Se pare ca documentul a fost intocmit de cineva tot din directie cu scopul de a da drumul executarii lucrarilor. In consecinta, au fost luate mulaje metopelor originale chiar la muzeul de la Adamclisi dupa care s-au executat cele sapte replici.
La 10 septembrie 2008 a fost emis de DJCCPCNC un certificat de export definitiv. Acest document semnat de directorul Virgil Lungu are specificatii oximoronice: "Metope contemporane" (metopele sunt elemente arhitecturale antice), nespecificandu-se daca sunt copii. Nici autorul nu este mentionat.
In dosarul atasat certificatului nu exista nici macar pozele copiilor care fac obiectul exportului. Au fost atasate doar fotografii de pe internet ale metopelor originale. Corpul de Control din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor a efectuat un control la DJCCPCN si a stabilit ca Virgil Lungu a emis un certificat de export fara sa tina cont de prevederile legii si fara acordul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectii¬lor si al Ministerului Culturii si Cultelor, care era obligatoriu.
LEGE À LA LUNGU
Constanta, dar mai ales zona peninsulara a orasului, este impregnata de istorie. Fiecare sapatura scoate la iveala ziduri ale Cetatii Tomis. Din acest motiv, zona este considerata sit de categorie A. Iar pentru acestea, orice certificat de descarcare de sarcini arheologice si orice aviz, acte premergatoare obtinerii autorizatiei de construire trebuie eliberate de Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv Comisia Nationala de Arheologie. Cu toate acestea, toate avizele si certificatele de descarcare de sarcini din zona "A" a orasului Constanta au fost eli¬berate de DJCCPCN sub semnatura directorului Virgil Lungu.
Unul dintre monumentele care are de suferit din aceasta cauza este Moscheea Hunchiar. Construita in 1862, moscheea este clasificata monument istoric de ca¬tegorie A, ocupand pozitia 561 pe lista Monumentelor Istorice.
Un investitor local a cumparat un teren in vecinatatea monumentului cu intentia sa construiasca o cladire. Ministerul Culturii i-a eliberat un aviz care limita suprafata construibila pana la 3 metri de moschee. Insa directorul Virgil Lungu a eliberat un alt aviz, care permitea investitorului sa se apropie pana la 1,2 m de zidul lacasului de cult, ceea ce a si facut.
Muftiatul Cultului Musulman a atacat autorizatia de construire. Noua luni au trebuit instantei sa suspende lucrarile pana la judecarea cauzei, cu toate ca procedura dura in mod normal maximum doua saptamani. Cand s-au suspendat lucrarile, cladirea era deja ridicata. Din cauza santierului din imediata vecinatate, in zidurile moscheii au aparut crapaturi ce afecteaza structura monumentului.
Citeste articolul integral pe jurnalul.ro
Actorul Dorian Boguta, declarat "Omul zilei" de Jurnalul National... Traditie si spiritualitate romaneasca in Timocul bulgaresc...
