Radu Jude, despre „Tipografic Majuscul”: E un fel de hologramă a personajului descris în dosarul de Securitate. Încerc să forţez graniţele a ceea ce se numeşte film

Urmărește A1 pe Discover

Filmul a luat naştere pornind de la spectacolul de teatru omonim al Geaninei Cărbunariu, la care s-a adaugat interesul (re)cunoscut al lui Jude pentru arhive. Cineastul a dezvăluit că o bună parte din acest proiect a reprezentat-o descoperirea montajului, mai exact a „ceea ce a fost descoperit de Eisenstein, de Walter Benjamin în anii 1930, de Malraux în cărţile de istoria artei”.

Filmul pune în legătură, prin tehnica montajului, două poveşti şi două istorii. Una este povestea reală a adolescentului Mugur Călinescu, care, în 1981, a scris pe ziduri cu creta o serie de texte împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. A doua este povestea oficială a României: imagini din arhiva Televiziunii Naţionale, din aceeaşi perioadă.

Din distribuţie fac parte actorii Şerban Lazarovici, Bogdan Zamfir, Ioana Iacob, Şerban Pavlu, Robert Arsenie, Bogdan Romedea, Alexandru Bîscoveanu, Alexandru Potocean, Silvian Vîlcu, Ion Rizea, Rareş Hontzu, Claudia Ieremia, Irina Vacarciuc, Doriana Talmazan, Gabriel Spahiu, Gabriel Răuţă şi Constantin Dogioiu.

Jude a explicat, după prima proiecţie din Bucureşti a lungmetrajului: „Este încercarea de a povesti nu sintetizând, construind naraţiuni, ci arătând pur şi simplu imagini sau imagini şi cuvinte şi creând sensuri noi”.

„În ultimii ani am acest interes – de a încerca să fac nişte filme în care elemente care nu aparţin în mod tradiţional cinematografiei să îşi găsească loc şi să forţez puţin graniţele a ceea ce se numeşte film”.

Studierea Arhivei TVR a durat peste un an. Jude a selectat 20 de ore de imagini şi, în final, a folosit puţin peste o oră din ele.

A căutat, în principal, imagini din perioada desfăşurării anchetei care l-a avut în centru pe Mugur Călinescu, 1981 – 1985. În plus, echipa filmului a restaurat multe materiale din Arhiva TVR, după cum am precizat producătoarea Ada Solomon.

„Arhiva este extraordinar de bogată şi e păcat că nu e folosită şi nici întreţinută cum trebuie”, a punctat Jude. „E destul de dificil de găsit ceva în afară de lucrurile foarte cunoscute, care sunt indexate. Am căutat, oarecum, la nimereală, în afară de criteriul cronologic. Am găsit lucruri pe capete de casetă, imagini din anumite materiale brute, pornind mereu de la titlurile celor care erau indexate corect. Mai mult de jumătate au fost găsite întâmplător. A fost un principiu de lucru. M-am oprit după ce, de la un punct încolo, tipul de imagini pe care le găseam se repeta”.

Radu Jude a selectat imaginile în funcţie de data de difuzare, însă unele materiale este posibil să fie puţin mai vechi, iar altele, mai noi de 1985.

„Mi-am dat seama că poţi povesti ceva din epoca aia apelând nu la imaginile sau istoria mare, cât la ceea ce e aruncat la gunoi, ca să zicem. Am ales mai multe materiale de genul ăsta, care mi s-au părut mai interesante, ca spectator. Nu am vrut să fac un montaj eisensteinian sută la sută”.

Actorilor le-a cerut să nu interpreteze textul, să nu îl psihologizeze. „Filmul e gândit să fie un material oferit spre reflecţie şi, atunci, era nevoie de un efect de distanţare. Este, mai degrabă, un fel de încarnare, un fel de hologramă a personajului aşa cum apare în acel dosar, în care textele sunt total lipsite de calităţi dramaturgice”.

„Există o dorinţă foarte mare a cineaştilor, justificată, căreia eu simt nevoia să îi rezist şi anume ce a de a construi lumile trecute cât se poate de credibil. Există un risc în situaţiile de genul ăsta”, a mai spus Jude. El a argumentat: „Creezi un fel de false amintiri, imagini despre trecut. E un risc de care să fii conştient. Nu aş putea face un film legat istorie în care să încerc să prezint lucrurile, să construiesc scenografie, personaje, costume... Din acest motiv, în primul rând”.

În scenariul pentru „Tipografic Majuscul”, Radu Jude şi Gianina Cărbunariu au păstrat 90% din textul dosarului „Elevul”. „De aici, modalitatea de punere în scenă”, a adăugat regizorul.

Rolul Mugur Călinescu este interpretat de Şerban Lazarovici. Actorul are 18 ani, cu doi ani mai mult decât avea elevul care scria cu creta, pe ziduri, mesaje „necorespunzătoare” vremii. Lazarovici este şi el originar din Botoşani, iar odată cu acest film şi cu această partitură, a încercat să se pună în pielea liceanului. Mugur Călinescu a murit, în 1985, la vârsta de 19 ani, după ce a fost diagnosticat cu leucemie. Cauza decesului stă încă sub semnul întrebării, având în vedere că, după fiecare dintre numeroasele vizite la Securitate, mama lui spunea că arăta din ce în ce mai rău.

Şerban Lazarovici (Foto: Silviu Gheţie)

„Mugur este un nume foarte des auzit în Botoşani. Simt o oarecare presiune. Mă gândesc cum va primi publicul de acolo filmul. Nu am făcut ceva special pentru a construi personajul. De câteva ori, am ieşit seara şi am încercat să recreez traseul lui, cu toate că zidurile pe care a scris el nu mai erau acolo... Nu m-am gândit niciodată dacă aş fi fost în locul lui Mugur cum ar fi fost”.

Lungmetrajul va rula de vineri în cinematografele româneşti. El va avea premiera internaţională la Berlinală, pe 22 februarie, unde este selectat în secţiunea competiţională Forum. În aceeaşi secţiune, Radu Jude este prezent şi cu „Ieşirea trenurilor din gară”, realizat în colaborare cu istoricul Adrian Cioflâncă.

„Tipografic Majuscul” este o producţie microFILM în coproducţie cu Televiziunea Română şi Hi Film Productions. Director de imagine este Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuţiu, Irina Moscu s-a ocupat de scenografie şi Dorin Negrău, de costume. Producător este Ada Solomon.

Sursa : news.ro