Doina Badea, strălucitoarea voce a României. Povestea unui destin spulberat de cutremur. "Au identificat-o doar după o mână" Video
“Pleca la spectacol. Ajungând la parter, punând piciorul pe trotuar, a pornit cutremurul și ea în loc să plece, ca mamă...s-a întors. Au fost găsiți separat, soțul cu cei doi copii și pe ea au identificat-o doar după o mână, de pe bijuteriile de pe mână”, povestește îndurerată Angela Similea.
Publicat: Miercuri, 04 Martie 2020, 11:50 | Actualizat: Miercuri, 04 Martie 2020, 12:464 martie 1977, o seară frumoasă, cu lună plină şi cer înstelat. După o iarnă geroasă, primăvara bătea la uşă. Seara frumoasă, aparent banală, a devenit un coşmar la ora 21:22.
În acel moment, o energie distructivă, egală cu 10 bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima este eliberată din adâncul Pământului și lovește România.
Cutremurul, cu o intensitate de 7,2 grade pe Scara Richter, în numai 55 de secunde a zguduit violent, în special partea de sud a României.
În mai puţin de un minut 1.570 de oameni şi-au pierdut viaţa striviţi sau asfixiaţi sub dărâmături. Printre ei, o mare voce a muzicii româneşti, Doina Badea, soţul acesteia, Traian Smeu, şi cei doi copilaşi, Bogdan-Traian (4 ani) şi Andrei-Claudiu (1 an).
Doina Badea, strălucitoarea voce care s-a frânt în cumplitul cutremur din 1977
Doina a absolvit Școala Populară de Artă din Craiova și imediat a început colaborarea cu Corul Filarmonicii de Stat «Oltenia», cu care a avut mai multe turnee și spectacole. A colaborat cu teatre muzicale și de revistă din țară. A debutat în 1960, pe scena teatrului din Deva și s-a remarcat prin vocea ei deosebită, gravă, puternică și cu un ambitus puternic.
În 1963 a fost angajată la Teatrul "Constantin Tănase" din București; a avut foarte multe apariții la radio și TV și a făcut înregistrări pentru firma "Electrecord". A participat la turnee peste hotare iar apariția sa la «Olympia» din Paris a fost unul din succesele sale de notorietate. A susținut recitaluri la Festivalul internațional «Cerbul de Aur» din 1968 și 1971.
Doina Badea era în culmea carierei sale și avea o familie fericită când totul s-a sfârșit, pe 4 martie 1977, la ora 21:22:22. Marea noastră cântăreață avea 37 de ani, iar marele cutremur a ucis-o împreună cu soțul și cei doi băieți ai lor. A fost identificată după verighetă. Pe 6 ianuarie ar fi împlinit 80 de ani.
Întreaga familie a Doinei Badea a dispărut tragic
Doina Badea a fost o cântăreață de muzică ușoară. S-a născut în data de 6 ianuarie 1940, la Craiova, când România a fost zguduită pentru prima dată de un cutremur foarte mare. La 10 noiembrie, 1940, Doina Badea avea 10 luni. Mama ei a salvat-o ca prin minune, reuşind să fugă din casă în acele trei minute dezastruoase, cu fata în braţe. 37 de ani mai târziu, destinul nu i-a mai fost favorabil.
În 1977, Doina Badea era o artistă consacrată, supranumită „Edith Piaf a României”, datorită vocii magnetice, cu inflexiuni grave.
43 de ani de la cutremurul devastator din 1977.România nu e pregătită pentru un nou seism puternic
Doina Badea se bucura de o mare popularitate și datorită caracterului său foarte deschis și prietenos. Era o adevărată doamnă care oriunde mergea impunea considerație și respect. Aproape că nu refuza nicio ofertă și nici pretențiile financiare nu erau foarte mari. Însă, în spatele zâmbetului trist pe care-l afișa pe scenă, artista ascundea o mare suferință. Nu se simțea împlinită: nu avea un soț care să o iubească și copii care să îi spună mamă.
Însă, când aproape că încetase să mai spere și simțea că viața i se irosește, destinul i l-a scos în cale pe Traian Smeu. Un bărbat ivit de nicăieri, dar care avea să îi dăruiască poate cei mai frumoși ani din viața ei. Din păcate ultimii.
Tineri, frumoși și artiști, cei doi au fost răsplătiți de Dumnezeu cu doi băieți: Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu.
Stabilirea într-o casă nouă este o bucurie pentru oricine. Pe lângă siguranţă, un cămin oferă şi stabilitatea pe care şi-o doreşte fiecare. Repartiţia apartamentului în blocul Barului Continental a fost însă nefastă pentru întreaga familie a Doinei Badea.
În 1977, începutul de primăvară îi prinseseră pe cei patru în casă nouă: un apartament spațios, elegant, situat în blocul Barului Continental, în spatele Casei Şuţu, Muzeul de Istorie al Bucureştilor. Îl primise Doina Badea prin repartizare, după ce invocase că nu avea unde să stea cu doi copii mici și că îl merită, cu sute de spectacole la activ în teatrele muzicale și de revistă din țară. Și avea vecini de seamă: pe Toma Caragiu, care locuia în blocul din față.
Doina Badea a murit la cutremurul din 1977
55 de secunde, atât cât a durat cutremurul din 4 martie 1977, au fost suficiente pentru ca 33 de clădiri să se prăbușească în Capitală. Printre ele, și Blocul Continental, în care locuia Doina Badea. Clădirea s-a prăbuşit peste cea din faţă, provocând căderea scărilor în blocul lui Caragiu. Mâna artistei a fost recunoscută printre dărâmături, după verigheta pe care o avea pe deget, dar trupul nu i s-a găsit vreodată
Unite de numeroase spectacole, Marina Voica şi Doina Badea au fermecat publicul pe aceeaşi scenă, răsplătite cu ropote de aplauze.
Interpreta işi aminteşte cu durere de acele clipe in care intreaga familie a Doinei a fost scoasă dintre zidurile prăbuşite. "A fost mare jale. Ii găsiseră pe cei doi copii, pe soţ. Avea o familie minunată S-a tot vehiculat pe atunci ideea că trupul Doinei Badea nu a fost găsit şi i-ar fi fost descoperită doar o mănă, pe care i-ar fi recunoscut-o după un inel. Ştiu că au fost probleme cu inmormăntarea, fiindcă nu se găseau locuri pentru toţi patru. In plus, se spunea că inmormântarea Doinei era imposibilă, pentru că nu i se găsise trupul şi nu a putut fi eliberat certificatul de deces. Nu am aflat până la urmă ce soluţie s-a găsit şi ce modalitate de a fi inmormântaţi", işi aminteşte Marina Voica, exprimându-şi regretul că muzica Doinei nu este promovată mai des. "Ar trebui să se amintească de Doina Badea de ziua ei. Păcat că s-a stins. Mare păcat!", incheie cu tristeţe Marina Voica.
La înmormântare a fost un sicriu si patru cruci. Ce s-a mai adunat din dânsa, copiii si soțul ei
Ceremonia funerară a fost grandioasă. Familia Smeu-Badea a fost înmormântată la Cimitirul Izvorul Nou din sectorul 3, București. A fost foarte multă lume, unii se urcaseră chiar prin copaci.
Printre numeroasele personalități artistice venite să-i aducă Doinei un ultim omagiu, era prezentă și Angela Similia. Aceasta își amintește un moment aproape supranatural: „La procesiunea de înmormântare, în momentul în care s-a sfârșit slujba și au luat sicriul către mormânt, tabloul ei s-a întors cu spatele către lume. Pentru mine a însemnat foarte mult și de câte ori mă gândesc la ea, acesta este momentul cum ea și-a luat la revedere de la lumea asta. Toți care eram acolo am observat lucrul ăsta.”
După câțiva ani, sicriul Doinei Badea și familiei sale a fost deshumat și mutat la Craiova.
În zilele noastre, artista işi doarme somnul veşnic la cimitirul-vedetă din Craiova, Ungureni. Aici, pe o alee înconjurată de multe alte frumoase lucrări „artistice” se găseşte mormântul Doinei Badea și familiei sale. Pe o cruce înaltă din marmură albă stă scris numele artistei, alături de o mică fotografie de-a ei. La baza crucii sunt scrise în piatră numele soţului şi cele ale copiilor. Traian Smeu, respectiv Bogdan Traian şi Andrei Claudiu. Sunt alături de ea, căci aşa au şi plecat din lume la cutremur. Două mesaje sunt pe mormântul cunoscutei interprete… două mesaje ce reprezintă un testament şi o mărturisire: „Vă las cântecele mele ca ecou al sufletului meu” şi „Doină din străbună glie /Căt de dragă imi eşti tu mie!”.
Doina Badea a fost vocea cea mai mare, cea mai profundă şi puternică a României, spun deopotrivă specialiștii, colegii și cei care au ascultat-o.
Doamna Mihalea Olteanu, fiica soţilor Giroveanu, a fost foarte apropiată familiei Doinei Badea. De altfel, familia Giroveanu i-a năşit pe pruncii Doinei. Dar durerea ingrozitoare care i-a cuprins sufletul în seara nenorocită de martie, din 1977, a făcut-o să-şi şteargă şi amintirile.
"Vă rog să mă credeţi că nu mai ştiu cum se numeau băieţii. Nu mai ştiu nici cu ce se ocupa soţul Doinei, Traian. Parcă lucra în construcţii. Nici numele de familie nu mai ştiu care era", povestește Mihaela Olteanu.
Mihaela Olteanu a fost de faţă la botezul celor doi copii ai Doinei Badea. A reuşit să găsească, din ascunzişuri, câteva fotografii.
"Ea stătea mai mult prin turnee, iar Traian avea grijă de copii. In ultima perioadă a vieţii fusese foarte mult plecată in Israel. In ziua nefastă Doina plecase din casă şi cutremurul a prins-o in lift. Iar pe Traian l-au găsit deasupra băieţelului cel mic. Cel mare nu ştiu" Amintirile cumplite au fost şterse de durere.Dar suferinţa din 4 martie doare şi acum. "Altceva nu mai ştiu, nu-mi mai aduc aminte", incheie Mihaela Olteanu.
”Nu semăna cu nimeni şi nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea a fost o apariţie singulară, căreia până şi cei indiferenţi îi recunosc unicitatea sa de nerepetat”, spunea muzicologul George Sbârcea.
Cele mai iubite piese ale Doinei Badea
Multe dintre piese cântate inegalabil de Doina Badea sunt printre cele mai iubite din toate timpurile: "Ploaia şi noi", "Vechiul pian", "Romanţa inimii", "De ce pari trist", "Cred în fericirea noastră", "La un pas de fericire", "Nu vreau să văd pe nimeni trist", "Se-ntorc vapoarele", ''Mai spune-mi că nu m-ai uitat'', ''Cântau privighetori'', ''Cred în fericirea noastră'', ''Mi-e dor de ochii tăi'', ''Deschide fereastra!'', ''Tu'', ''De unde ştii vioară, tu'', ''Vioara'', ''Păstrează-mă doar pentru tine'', ''Cum n-ai văzut'', ''Cânta un matelot''.
Calităţile vocale i-au permis Doinei Badea şi abordarea cu succes a muzicii populare: ''Lung e drumul Gorjului'', ''Mi-am pus busuioc în păr'', ''Hăulita''.
De asemenea, a cântat romanţe: ''De ţi-ar spune poarta ta'', ''Romanţa inimii'', ''În cârciumioara unde cântă un cobzar''.
Când îşi inălţa ca un tumult glasul ei, care parcă sfida dimensiunile obişnuite, se cutremura sala de aplauze. Dar uneori trăzneşte câte o nedreptate de începi să crezi că răul începe să câştige partida cu binele.
In acel început nesigur de primăvară, 1977, nu s-a cutremurat sala de aplauze pentru marea cântăreaţă Doina Badea, ci s-a cutremurat pământul, făcând ţăndări din cântecul inimitabil numit Doina Badea, făcând ţăndări din destinul unui om modest care îşi dorea o singură bucurie, să bucure inimile românilor.
A murit o mare artistă fără să ştie ce i se intâmplă. Au scormonit prin moloz şi sânge de oameni, spectatorii ei, prietenii, au scormonit ore lungi prin mormanele de cărămidă şi beton, iar din Doina Badea s-a găsit o mână identificată ca fiind mâna ce ani la rând a ţinut microfonul pe scenă, de unde glasul ei a mângâiat sufletele românilor.
Nu era un firicel de voce care dădea cu mult rimel pe gene, dezgolea mult din pulpe şi se zbânţuia din toate anatomiile ca să atragă publicul aşa cum sunt solistele acelea la kilogram, scoase pe bandă rulantă şi care la o examinare mai riguroasă n-ar intra nici în corul şcolii. Vocea Doinei Badea umplea totul.
Umplea sălile de mii de locuri, umplea undele pornite spre înalt din antenele staţiilor de televizune şi staţiilor de radio. Dar mai presus de toate umplea inimile. Unul din cântecele ei superbe era „Ploaia şi noi”. Şi aici vocea Doinei Badea avea dimensiuni neobişnuite.
In „Ploaia şi noi”, cântul ei de neconfundat era revărsare de cer, nu o ploicică oarecare. Era modestă şi cumsecade, nu apela la nici o stridenţă. Nu se zguduia pe scenă din tot corpul, lăsa glasul ei să se învolbureze, să aducă la suprafaţă toate sensibilităţile uitate în colţişor de suflet. Despre Doina Badea nu putem spune decât MAREA DOINA BADEA.