Calendar ortodox 2018. Ce sărbători religioase sunt în septembrie

Denumită popular „Răpciune” sau „Viniţel” luna septembrie este una încărcată de simbolri, tradiții și sărbători religioase. Potrivt calendarului creștin ortodox, în luna septembrie credincioșii prăznuiesc nu mai puțin de cinci sărbători importante. Iată care sunt!

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Denumită popular „Răpciune” sau „Viniţel” luna septembrie este una încărcată de simbolri, tradiții și sărbători religioase. Potrivt calendarului creștin ortodox, în luna septembrie credincioșii prăznuiesc nu mai puțin de cinci sărbători importante. Iată care sunt!

De la 1 septembrie 2018 credincioșii au pășit într-un nou an bisericisc, spre deosebire de anul civil care începe la 1 ianuarie. Prima mare sărbătoare din noul al bisericesc este Sfânta Mărie Mică. Iată la ce dată pică și ce semnificatie are pentru credincioși. Nașterea Maicii Domnului sau Sântămărie Mică are loc pe 8 septembrie.

Calendar septembrie 2018. Sărbători Tradiții, Credințe în luna lui Răpciune

Nașterea Maicii Domnului Sfânta Mărie Mică

Sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului sau Sântămărie Mică, cinstită la 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc. Sfânta Fecioară Maria s-a născut în familia sfinților și drepților Ioachim și Ana din Nazaret, prăznuiți a doua zi, în data de 9 septembrie, zi în care sunt cinstiți și Sfinții Cuvioși Onufrie de la Vorona și Chiriac de la Tazlău.

În această zi se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului, ziua este numită în popor Sântămărie Mică şi este perioada care marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Ca și rânduieli bisericești, în această zi se fac praznice pentru răposaţi, iar cei fără de copii se spune că trebuie să meargă la biserică, să se roage pentru a primi şi ei prunci, cum au primit sfinţii Ioachim şi Ana.

Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Fecioară Măria s-a născut din părinți foarte înaintați în vârstă, Ioachim și Ana, că rod al rugăciunii lor. Tatăl ei era din seminția lui David, iar mamă ei din cea a lui Aaron. Sfântă Scriptură nu ne oferă informații despre Nașterea Maicii Domnului.

Acest eveniment este relatat numai de Tradiția Bisericii, consemnată în cărțile de cult și în unele scrieri, precum Protoevanghelia lui Iacov, din secolul al ÎI-lea. Născută în chip firesc din Drepții Ioachim și Ana, Maica Domnului a fost și rodul rugăciunilor părinților ei. Ea va fi cea aleasă să dăruiască trup de om lui Dumnezeu-Fiul, Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

O zi înainte şi una după această zi, se zice că sunt „Cercurile Sfintei Mării”; superstiţia spune că cine lucrează în Cercurile Sfintei Mării va suferi de lovituri; gospodinei care lucrează acum i se va vărsa oală ce fierbe pe foc şi-i va arde copilul.

De asemenea, există superstiţia că e rău' de izbituri, de lovituri, de dureri circulare în jurul capului, dacă se lucrează în aceste zile.

Calendar ortodox septembrie 2018. Ziua Crucii

Mii de creștini din lumea întreagă sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Aceasta este singura sărbătoare cu post aspru şi rugăciune care are loc în fiecare an este pe data de 14 septembrie. Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Această sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”.

Sfântul Mucenic Foca 22 septembrie

În ziua de 22 septembrie, când Biserica prăznuieşte pe Mucenicul Foca, poporul român, în special în zona de nord a ţării, ţine cu sfinţenie această zi, deoarece, probabil, pornind de la asemănarea Foca - foc, mulţi oameni, femeile îndeosebi, se tem de foc şi nu lucrează în această zi.

Teclele Berbecilor și Zămislirea

Teclele Berbecilor se serbează, în calendarul popular, la data de 24 Septembrie, când țăranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, această fiind cunoscută și serbată prin unele părți sub numele de Tecle sau Teclele. Unii țărani socotesc Teclele că pe niște Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecarasii.

Teclele se păzesc cu mare strășnicie, mai ales prin părțile muntoase, crezându-se că ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casă celui care va îndrăzni să lucreze, lupii vor veni și vor mânca berbecii și oile celui ce va fi crescător de turmă, din această pricină numindu-se și Teclele berbecilor.

O altă sărbătoare este zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 septembrie, fiind ţinută de popor sub numele de Zămislirea.

Nunta Oilor

Ultima săptămână era dedicată Sfântului Dumitru, Sâmedru, cel despre care se spunea că încuie vara și desfrunzește copacii.

Pentru că în această perioadă se obișnuia să se slobozească arieții (berbecii) în turmele de oi, pentru reproducere, aceste zile se numeau și ”Nunta oilor” sau ”Năpustitul berbecilor”.

urmeaza o perioadă de 15 zile calde, “pentru cei lenesi, care n-au strâns încă recolta”.

– se slobozesc berbecii (arieţii) la oi pentru împerechere.

– dacă a căzut ghinda, va veni iarna curând.