Crește numărul de cazuri de gripă de tip A. Care sunt simptomele, mai ales la cei nevaccinați: „Acea senzaţie că ai fost bătut”

Dr. Adrian Marinescu a precizat faptul că există o creștere a numărului de cazuri de gripă de tip A, fiind doar începutul sezonului de gripă.

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Totodată, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a publicat joi datele privind infecțiile respiratorii acute, cum sunt gripa clinică sau pneumoniile.

Conform sursei citate, au fost raportate mai multe cazuri de infecții respiratorii acute în ultima săptămână (140.688) comparativ cu săptămâna de dinainte (101.059).

Crește numărul de cazuri de gripă de tip A

Adrian Marinescu, medic primar infecționist și directorul medical al Institutului Matei Balș din București, a precizat pentru News.ro că există o creștere mai mare a numărului de pacienți diagnosticați cu gripă de tip A, care poată să devină periculoasă în cazul persoanelor vulnerabile.

Chiar și cei care au făcut forme severe de COVID-19 în pandemie au acum sistemul imunitar afectat.

Gripa este de mai multe tipuri, iar cea de tip A este cea mai virală, fiind implicată în epidemii/pandemii. Totodată, gripa este extrem de contagioasă și se răspândește prin tuse, strănut sau prin atingerea unei suprafețe infectate, notează clinica medicală.

„Eu cred că sezonul pe care îl avem acum, sezonul rece, nu este altceva decât o întoarcere la normalitate şi demonstrează clar că este o perioadă liniştită în pandemie. Nu mai există restricţii, oamenii interacţionează, sunt însă câteva elemente în plus faţă de un sezon similar înainte de pandemie.

• Nemaiexistând restricţii, oamenii interacţionează şi e bine că o fac, mai ales copiii, şi atunci se infectează într-o măsură mai mare, aici vorbesc de infecţii respiratorii, însemnând gripă, însemnând viroze, însemnând infecţii cu SARS-CoV- 2.
• Al doilea aspect se referă la faptul că circulaţia acestor virusuri a fost redusă în mod clar pe timp de pandemie şi atunci posibilitatea de infectare se face într-o măsură mai mare, nu există protecţia nici la gripă din anii trecuţi.
• Al treilea element este că toată lumea în pandemie, sau mare parte din populaţie, a trecut prin infecţia cu SARS-CoV- 2, unele au fost forme medii, forme severe, forme critice şi de aici sistemul imunitar este mai puţin echilibrat.

Toate lucrurile acestea pot să ducă la un sezon care să vină cu particularităţi”, a explicat dr. Marinescu, pentru News.ro.

Creşterea legată de gripă este mai mult decât clară în aceste zile şi va fi şi în continuare.

„Avem acum aproximativ 250 de prezentări la camera de gardă în fiecare zi, prin comparaţie în vârf pandemic aveam spre 300, şi, pe de altă parte, într-o situaţie fără sezon rece, fără pandemie, în mod normal în lunile trecute aveam în jur de 150, şi copii, şi adulţi şi vorbim doar de camera de gardă, nu vorbim de afecţiunile cronice.

Cele mai multe dintre cazuri înseamnă diagnostic clinic şi atunci nu ai identificare. Cazurile sunt mult mai puţine, evident, faţă de ce am în mod real. Circulaţia virusului gripal de tip A este categoric prioritară, faţă de B, de exemplu.

Este doar începutul sezonului de gripă, vă aduc aminte că şi înainte de pandemie lunile ianuarie şi februarie erau de foc şi aveam cazuri inclusiv în aprilie, chiar dacă din martie lucrurile se vor echilibra.

Legat de gripă trebuie să înţelegem că ne interesează mai mult gazda, adică persoana care se infectează, cât este ea de vulnerabilă şi aici mă refer la vârstă, contează bolile asociate, contează dacă sunt supraponderali, multe din lucrurile astea le vorbeam şi în pandemie şi au legătură şi cu infecţia cu SARS-CoV- 2.

Care sunt simptomele, mai ales la cei nevaccinați

Medicul explică faptul că diagnosticul se pune foarte uşor spre deosebire de viroză, o altă infecţie virală sau altă infecţie cu SARS-CoV- 2.

„Gripa pune pacientul la pat, înseamnă o stare general modificată brusc, înseamnă un debut cu durere importantă de cap, cu dureri musculare şi articulare, cu acea senzaţie că ai fost bătut, care în principiu nu există sau într-o mică măsură în alte viroze, continuând cu o simptomatologie digestivă care e comună infecţiilor virale, cu febră care poate să fie înaltă”, a explicat directorul medical al Institutului Matei Balş din Capitală.

Prevenția este dată de vaccinarea antigripală

Dr. Marinescu a vorbit despre prevenție, care înseamnă vaccinarea, dar și despre tratamentul pentru gripă.

„Mai important este că în gripă avem în mod clar tratament antiviral eficient, tratament care poate să mă facă ca de la o zi la alta să am o stare mult mai bună, lucrurile să se vadă mai mult decât evident, dacă este administrat la debutul simptomatologiei.

Tratamentul este Tamiflu, un antiviral cu tradiţie, îl cunoaştem foarte bine. De fapt, în gripă am două arme importante, am prevenţia, care înseamnă vaccinarea antigripală, pe care aş putea să o fac şi în momentul de faţă, să iau în calcul că 10-14 zile este timpul până când e eficient vaccinul şi tratamentul antiviral care trebuie administrat ori de câte ori am diagnostic chiar şi clinic, şi cât mai repede cu putinţă.

Îl numim antiviral pentru că împiedică pătrunderea virusului la nivel de celulă. Este exact principiul şi mecanismul pe care îl aveam la antiviralele din infecţia cu SARS-CoV- 2, motiv pentru care mă interesează să acţionez la început şi nu în momentul în care deja modificările s-au produs, vorbim de lucruri care au legătură sistemică sau la nivel de organ.

Se pot întâmpla multe lucruri şi nu sunt doar complicaţiile pulmonare care sunt cele mai frecvente şi aici vorbim de pneumonie, care poate să evolueze cu insuficienţă respiratorie şi să ne facă să ajungem în terapie intensivă.

Sunt complicaţii neurologice, sunt modificări legate de afecţiuni preexistente, de exemplu un pacient care are un diabet zaharat, în momentul în care face şi gripă, s-ar putea să-i dezechilibreze diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare, sau să vorbim de afecţiuni în sfera cardiacă fără să existe înainte, ca de exemplu miocardită sau alte afecţiuni cardiace”, a mai spus dr. Marinescu pentru News.ro.