Locuiești și respiri în București? Poluarea aerului provoacă 8,8 milioane de decese în fiecare an

Poluarea aerului provoacă anual circa 8,8 milioane de decese premature în întreaga lume, sugerează un nou studiu. Oamenii de ştiinţă au calculat că poluarea aerului reduce speranţa de viaţă, în medie, cu 2,9 ani la nivel mondial. În acest context, Bucureștiul se află în topul celor mai poluate orașe din România, indicele depășind pragul critic.

Duminică noaptea, în Bucureşti, s-a înregistrat o poluare record, după cum arată informaţiile furnizate de reţeaua naţională şi de reţelele independente de monitorizare a aerului în Capitală.

"Creşterea nivelului de poluanţi poate produce acutizări ale bolilor cronice pulmonare şi reacţii alergice, mai ales la persoanele atopice, dacă vorbim de efecte imediate. Efectele pe termen lung ale poluării asupra aparatului respirator produc creşterea declinului funcţiei pulmonare, nevoia de servicii medicale crescute la pacienţii cu boli cronice, costuri crescute pe serviciile de sănătate şi scăderea duratei de viaţa", explică specialiștii Institutului "Marius Nasta" din Capitală.

S-a constatat că expunerea pe termen lung la poluanţii atmosferici creşte riscul de apariţie a problemelor cardiace şi respiratorii. Echipa internaţională de autori care semnează cel mai recent studiu pe tema poluării atmosferice şi-a propus să analizeze relaţia dintre expunerea la poluarea atmosferică şi ''reducerea speranţei de viaţă''.

Cercetătorii au descoperit că poluarea aerului este responsabilă pentru reducerea vieţii oamenilor pe tot globul, la o scară mult mai mare în comparaţie cu războaiele, alte forme de violenţă şi bolile transmise de vectori, precum malaria şi HIV/SIDA. Utilizând tehnici moderne de modelare, autorii au estimat că, la nivel mondial, poluarea aerului a provocat 8,8 milioane de decese premature în 2015.

Speranța de viață redusă cu aproape 3 ani din cauza poluării

În întreaga lume, speranţa de viaţă a fost redusă cu 2,9 ani, au calculat cercetătorii. Prin comparaţie, consumul de tutun reduce speranţa de viaţă, în medie, cu 2,2 ani, HIV/SIDA cu 0,7 ani, bolile precum malaria, care sunt transmise de paraziţi sau insecte precum ţânţari, căpuşe şi purici cu 0,6 ani şi toate formele de violenţă - inclusiv decesul în conflicte armate - cu 0,3 ani, au notat autorii în concluziile studiului publicat în jurnalul ştiinţific Cardiovascular Research.

Oamenii de ştiinţă sugerează că în lipsa emisiilor rezultate în urma arderii combustibililor fosili, speranţa de viaţă în lume ar creşte cu peste un an. Specialiştii susţin că poluarea atmosferică este unul dintre ''principalele riscuri pentru sănătate la nivel mondial''.

''Este remarcabil că atât numărul de decese cât şi reducerea speranţei de viaţă din cauza poluării aerului rivalizează cu efectele consumului de tutun şi sunt mult mai mari în comparaţie cu alte cauze de deces'', a declarat unul dintre autorii studiului, profesorul Jos Lelieveld, de la Institutul Max Planck pentru Chimie şi Departamentul de Cardiologie al Centrului Medical Universitar Mainz din Germania.

''Poluarea aerului depăşeşte malaria drept cauză de deces prematur la nivel mondial cu un factor de 19; depăşeşte violenţa cu un factor de 16, HIV/SIDA cu un factor de 9, alcoolul cu un factor de 45 şi abuzul de droguri cu un factor de 60'', a precizat Lelieveld.