Sfântul Andrei 2020. Tradiții și superstiții la ceas de sărbătoare. Ce trebuie să facă românii pe 30 noiembrie

Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, este sărbătorit anual în ultima zi de toamnă, pe data de 30 noiembrie. Tot în această zi, mii de români își serbează onomastica, purtând numele de Andrei, Andreea sau derivate. Iată ce tradiții și superstiții sunt respectate de Sfântul Andrei

Din bătrâni, acestei zile i s-a mai spus și „Sântandrei Cap-de-Iarnă” sau „Gadinetul Şchiop”, în anumite zone ale țării noastre.

În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât că ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul României", potrivit crestinortodox.ro

Cine a fost Sfântul Andrei?

Sfântul Andrei a fost fretale Sfântului Petru și unul dintre cei 12 Apostoli a lui Hristos. Tradiția creștină ne arată că acesta a avut un sfârșit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint. El a murit ținut legat cu capul în jos pe o cruce în formă de X.

Andrei a fost apostol al lui Iisus din Nazaret, frate cu Simon Petru. Biblia îl pomenește ca fiind ”cel dintâi chemat”. Evanghelia după Ioan menționează că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Iisus. Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Simon Petru la Iisus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia (Ioan 1,35-42).

Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Ce trebuie să facă românii pe 30 noiembrie

Se crede că în noaptea 29-30 noiembrie casele sunt protejate dacă oalele şi cănile din casă sunt întoarse cu gura în jos. De asemenea, dacă cenuşa caldă este scoasă din sobă, e un lucru bun. Oamenii trebuie să mănânce şi usturoi în acea seară. Trebuie să se ungă pe corp cu el. Zonele ce trebuie acoperite sunt: frunte, piept, spate, încheieturi. În plus, uşile şi ferestrele trebuie şi ele unse.

Candelele ar trebui lăsate aprinse în casă. În ceea ce priveşte dragostea, noaptea de Sfântul Andrei este o noapte specială. Fetele își pot visa ursitul.

În noaptea Sfântului Andrei fetele mari puteau să-și afle ursitul. Se spune, ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face că în vis să apară imaginea ursitului.

În zona Moldovei, tinerelor fete nemăritate ce locuiesc la case, li se fură porțile. În noaptea Sfântului Andrei, la casele unde sunt fete de măritat, tinerii din sat fură portițele, acesta fiind un vechi obicei care încă se mai păstrează. De aceea frații și tații fetelor de măritat leagă porțile sau le mânjesc cu smoală.

Oamenii mai superstițioși sunt de părere că în noaptea Sfântului Andrei, lupii încep a vorbi cu grai de om, spunând lucruri de-a dreptul înfioratoare. Mai mult, cei care au ghinionul de a fi atacați de acești lupi în noaptea de Sfântul Andrei se vor transforma în vârcolaci.

Pentru a se feri de rău, oamenii recurg la diferite gesturi care au menirea de a-i proteja. Unul dintre acestea este faptul că se unge cu usturoi pragul casei, ușile, geamurile și toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă.

Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece.

Prin Colinele Tutovei, se prepară din mălai și făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită covasă. Covasa se punea prin străchini sau oale și se împărțea prin vecini "pentru ca vacile sa fie lăptoase, iar laptele să fie smântănos" (Pamfile, 1914, p. 145).

Rugăciune către Sfântul Apostol Andrei

În numele Tatălui, și Fiului, și Sfântului Duh, Domnului să ne rugăm

Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta faţă de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotinţă, în chip nenumărat le săvârşim. Noi suntem păcătoşi şi pătimaşi, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici nu răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinţa cea de toate zilele milostivirea Ta, dăruieşte-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor. Amin.