Rețetă tradițională de colivă. Care este, de fapt, originea acestui preparat

Coliva este un preparat faorte popular printre români, iar mai nou și printre străini. Fie că sunt creștini practicanți, fie că i-a cucerit pur și simplu gustul, o savurează cu orice ocazie. Iată care este originea acestui preparat.

Coliva este un preparat cu totul special, deoarece creștinii ortodocși îl prepară și îl consumă în cinstea celor trecuți în neființă. Asocierea colivei cu anumite ritualuri religioase creștine îi conferă un statut aparte.

Care este, de fapt, originea acestui preparat

Puțini știu însă că acest preparat își are rădăcinile în tradițiile ancestrale ale tracilor. Dacă în tradiția contemporană coliva este un o ofrandă adusă morților, fiind un simbol al crediței în nemurirea sufletelor; în trecut, tracii își celebrau de asemenea strămoșii, însă avea o conotație pozitivă, simbolizând viața, fertilitatea și renașterea.

Tracii credeau cu tărie că pământul, precum și semințele plantate, sunt manifestări ale divinități, fiind capabile să dea viață.

Potrivit unei surse, grâul utilizat în prepararea colivei era văzut ca o legătură între pământ și viață, având totodată puterea de regenerare. Astfel, preparatul din grâu, de exemplu coliva, devine un simbol al nemuririi.

Precum în credința creștină, strămoșii traci credeau că există viață dincolo de moarte. În practicile creștine, la parastas, coliva reprezintă trupul celui adormit și, implicit, credința în nemurirea sufletului său.

Potrivit sursei menționate anterior, coliva a intrat în tradiția creștină abia în secolul IV, când Sfântul Teodor Tiron i-a sfăuit pe creștini să nu consume proviziile din piețele Constantinopolului, fiind contaminate. Acesta i-a sfătuit să-și potolească foamea cu grâu fiert și miere.

„După cum bobul de grâu, ca să încolțească şi să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ şi să putrezească, tot aşa şi trupul omenesc mai întâi se îngroapă şi putrezeşte, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune”, precizează Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Corinteni.

Rețetă tradițională de colivă

Prepară coliva după această rețetă pentru gustul tradițional care i-a cucerit chiar și pe străini.

Ingrediente

- 1 kg de arpacaș (orz măcinat dur) sau grâu pisat

- 2 cești de stafide

- 2 căni de nucă rasă

- 2 cești de miere

- 1 linguriță de scorțișoară

- coaja de la o lămâie

- coaja de la o portocală

- 500 g de zahăr

- 1 fiolă esență de vanilie

- 1 fiolă esență de rom

- 1 linguriță de sare

Ingrediente pentru ornat

- pesmet de pâine sau biscuiți măcinați

- cacao

- bomboane colorate

- miez de nucă

Mod de preparare

Pentru început, se spală arpacașul de nu mai puțin de nouă ori în apă rece. Acest pas este pentru purificare, iar repetarea de nouă ori face parte din ritualul străvechi. După care se pune la fiert în aproximativ 2 litri de apă.

Se lasă la fiert până când boabele s-au înmuiat îndeajuns. Acest lucru se observă atunci când ”înfloresc”. Acest pas poate dura până la câteva ore.

Potrivit sursei menționate anterior, pentru accelerarea proesului de fierbere se poate băga grâul la cuptor, după ce a fiert pe aragaz. Ete foarte important ca grâul să fie fiert bine, astfel încât coliva să aibă consistența ideală.

După ce este bine fiert, se îndepărtează de pe foc și se lasă la răcit. Trebuie acoperit totul cu un prosop umed - și curat -, pentru evitarea formării crustei pe deasupra. Acest pas poate dura câteva ore sau poate fi chiar lăsat peste noapte pentru a asigura o răcire completă.

Între timp se înmoaie stafidele în rom.

După care se pune din nou pe foc pentru a-l încălzi puțin, timp în care se adaugă sarea, coaja de lămâie și de portocală, nuca rasă, stafidele înmuiate în esență de rom și mierea. Se amestecă totul foarte bine și, dacă este nevoie, se mai adaugă puțin zahăr, după preferințe.

Amestecul omogenizat se așază în platouri, unde se modelează, cu ajutorul unui cuțit cu lamă lată ușor umezită, și se ornează, după cum urmează. Pe deasupra, se presară pesmet de pâine sau biscuiți măcinați - pe întreaga suprafață. După care se ornează cu cacao, bomboane colorate și miez de nucă.

Pe colivă se pune întotdeauna crucea, fie că este din cacao, fie din nucă sau chiar bucăți de ciocolată.