46.000 de morți, dintre care 24.000 de copilași până la 9 ani! Gripa din România de care am uitat. A durat 11 săptămâni
La începutul lui 1935, o epidemie de gripă a lovit România. Pornise din America de Sud, ajunses în Statele Unite și, de aici, pe cale maritimă și fluvială, ajuinsese în portul Constanța. Dobrogea a fost lovită prima. S-au înregistrat, în 11 săptămâni, 46.000 de morți. Spre deosebire de coronavirus, care atacă mai mult bătrânii, 24.000 dintre victime au fost copilași sub nouă ani
Publicat: Vineri, 20 Martie 2020, 10:01 | Actualizat: Vineri, 20 Martie 2020, 10:58- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
În iarna lui 1934, o epidemie de gripă pleacă la drum din America de Sud, probabil din Bolivia. Vapoarele o duc în Statele Unite ale Americii, unde se răspândește imediat, din Philadelphia până-n Alaska. Se moare pe capete, după ce omenirea credea că nu se poate întâmpla ceva mai grav ca gripa spaniolă, din 1918 - 1920.
Din SUA, gripa trece Atlanticul și ajunge în România. Vorbim despre o epidemie ce atacă rapid, cu o evoluție galopantă. Spre deosebire de pandemia de gripă spaniolă, unde datele sunt mai puține pentru teritoriul mioritic, despre gripa din 1934 - 1935 se cunosc multe detalii. ”A cuprins întreaga țară în mai puțin de o săptămână”, spune istoricul Adrian Cioflâncă. Primele cazuri sunt semnalate în Dobrogea, în ultimele zile ale lui 1934. ”Invaziunea gripei din 1935 a fost destul de rapidă, în timp de o săptămână, de la 16-23 ianuarie a cuprins întraga ţară. Epidemia a apărut întâi în municipii, în aglomeraţiuni mari deci. Aici şi-a format nucleele iniţiale, de unde iradiind în mediul rural, au derivat focarele secundare. În săptămâna de la 16 - 23 ianuarie, morbiditatea în mediul urban a fost de 624,6 la 100.000 de loc., pe când în cel rural a fost de numai 290,4. Epidemia a avut maximum de frecvenţă, după o simplă inspecţie a proporţiilor, între 1-23 februarie, iar ziua mediană a avut-o în 14 februarie, ceea ce înseamnă că extensiunea până a ajunge la apogeu a avut nevoie de o săptămână, adică de intervalul de la 24-31 ianuarie”, se arată într-un studiu extrem de bine documentat. Vorbim despre cel publicat într-o revistă de specialitate, denumită ”Buletin Eugenic și Biopolitic”, editat de Subsecția Eugenică și Biopolitică a ”ASTREI” și Institutul de Igienă și Igienă Socială, realizat de către medicii Petru Râmnețeanu și Ilie Ardeleanu și publicat în 1936.
Gripa cu 50.000.000 de morți. Fiecare al 40-lea om de pe Pământ a decedat!
Conform acestuia, în perioda 1-7 februarie 1935 au fost semnalate 52.793 de cazuri. În următoarea, 65.662, apoi 61.757. Ultima parte din februarie aduce ”doar” 22.220 de cazuri. Medicii români susțin în studiu că ”stingerea” epidemiei s-a făcut în 4-5 săptămâni, mai încet decât ascensiunea bolii. Oficial, sunt 239.613 cazuri. Există 46.000 de morți. Mai mult de jumătate dintre aceștia sunt copilași cu vârsta de până la 9 ani. Grupa cea mai afectată a fost cea între 1 și 4 ani. Gripa a afectat mai întâi orașele mari, apoi s-a extins în mediul rural.
„Gripa face ravagii în ţară“ anunţa, în numărul de pe 31 ianuarie 1935, ziarul „Curierul“ care face un tablou al răspândirii gripei. Corespondenţii locali ai ziarului transmit din diferite locuri. Astfel, la Huşi, „În ultimele zile epidemia de gripă a luat forme foarte grave în localitate. A făcut o profundă impresie moartea d-rei R. I. profesoară de ştiinţe naturale la liceul de fete «Elena Doamna» din Huşi. Nu prea bine dotată fiziceşte şi devotată unui obiect ce reclamă o energie deosebită R. I. a căzut pradă unei maladii serioase dar curabilă. În ultimul timp, după îngrijiri deosebite a revenit dela Iaşi complect restabilită. A contractat însă gripa şi după 2 zile starea ei s’a agravat producând desnodământul fatal. Moartea ei lasă regrete unanime. (...) În oraş s’au semnalat numeroase cazuri de gripă în special printre elevele de şcoală secundară. Liceul de fete şi-a suspendat cursurile o singură zi, în care timp a procedat la o radicală dezinfectare. Sunt indicii că va trebui să întrerupă cursurile pentru încă câteva zile până la atenuarea epidemiei (....) Unele servicii se află în suferinţă din cauză că o parte din personal, se află gripat“.
În acest timp, la Iaşi „d. dr. Cădere, medicul şef, de comun acord cu inspectoratul şcolar a hotărât ca şcolile primare şi secundare din localitate să fie închise până la 12 Februarie. D. dr. fiind informat că sunt cazuri şi printre studenţi va lua contact cu reprezentanţii Universităţii în legătură cu măsurile ce trebuiesc luate. Organele sanitare au interzis şi serbările patronului şcolii «Vasile Lupu». Urmează să se mai stabilească dacă examenele particulare se vor ţine sau vor fi amânate“.
La Târgovişte „o gravă epidemie de gripă bântuie (...) şcolile primare nr. 1 şi nr. 8 de băieţi au fost închise pentru 8 zile“, iar în judeţ „bolnavi numărându-se cu sutele“. La Giurgiu „La liceul de băieţi Maiorescu s’au înregistrat 90 de cazuri“.
La Galaţi, „Toate şcolile închise până în prezent au fost desinfectate. În cazul când epidemia de gripă va continua, ministerul instrucţiunii va ordona închiderea tuturor şcolilor din Galaţi“.
La Braşov, s-a dispus „închiderea şcolilor primare şi secundare (...) numărul elevilor bolnavi de gripă variază între 50-60 la sută, iar profesorii între 30-40 la sută“.
„Să se închidă şcolile primare!“
Odată ce gripa începea să bântuie, se impunea „Intensificarea măsurilor de higienă şcolară“, aşa cum arată ziarul „Curierul“ din 25 ianuarie 1935: „În ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale au fost convocaţi toţi medicii comunali şi şcolari ai municipiului Bucureşti. D. ministru dr. I. Costinescu asistat de d. secretar general dr. Titu Gane, dr. Puşcariu, directorul sănătăţii şi dr. Cantemir Angelescu, a prezidat această conferinţă. D. ministru şi d. secretar general au insistat asupra intensificării măsurilor de igienă şcolară. În acest scop, de comun acord cu organele ministerului instrucţiunei (Corpul didactic) se va asigura curăţenia perfectă a claselor şi se va evita ridicarea prafului prin întrebuinţarea la măturat a unor substanţe speciale. Încălzitul va fi suficient astfel încât să se asigure în permanenţă o temperatură constantă în camere, de 18-20 grade. Aerisirea se va face în fiecare recreaţie prin deschiderea ferestrelor. În ceea ce priveşte igiena corporală se va face examenul copiilor, trecându-se rezultatul în fişe individuale. Se va da o deosebită atenţie descoperirei cazurilor de boli contagioase şi tuberculoză (...) Controlul din punct de vedere al tuberculozei se va face şi asupra corpului didactic. Copiii vor face băi regulat o dată pe săptămână şi în acest scop se vor repune în funcţiune instalaţiunile de băi care nu funcţionează“. Uneori, peste epidemia de gripă se suprapuneau şi alte epidemii, iar şcolile rămâneau pustii.
„Să se închidă şcolile primare!“ solicita ziarul „Curierul“ din 24 ianuarie 1935. Un articol care se doreşte „În atenţia d-lui ministru al şcoalelor“ şi care arată că „Pe ziua de ieri am publicat ştirea că ministerul instrucţiunii a hotărât închiderea şcolilor secundare din Capitală din cauza epidemiei de gripă a cărei întindere a luat proporţii îngrijorătoare, ajungând până la 40 la sută îmbolnăviţi. N'avem nici o obiecţiune împotriva acestei măsuri profilactice, poate puţin cam întârziată, ca de obiceiu. Ne surprinde însă că solicitudinea autorităţilor şcolare se mărgineşte numai la sănătatea elevilor de curs secundar. Întrâadevăr, dela numeroase şcoli primare din Capitală ne parvin veşti alarmante: aproape 50 la sută din copii sunt bolnavi de pojar. Nu ne vine a crede că ministerul instrucţiunii să nu fi aflat înaintea noastră, trista situaţie: dascălii stând la catedră în faţa sălilor pustiite de flagel“.
Cu toate că după 1920 țara noastră fusese lovită, anual, de astfel de situații, numărul deceselor n-a fost, niciodată, atât de mare, ca în 1935.