Cine poate contesta amenzile primite? Cele plătite, rămân bun plătite. Contestațiile ar putea să nu fie admise
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că românii se mai pot adresa instanțelor pentru a contesta amenzile doar dacă acestea sunt în termen de contestare, termen înscris pe procesul verbal. Amenzile plătite rămân bun plătite, explică fostul președinte CCR.
Autor: Redacție a1.ro Publicat: Joi, 07 Mai 2020, 10:21 | Actualizat: Joi, 07 Mai 2020, 11:26- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Amenzile erau foarte mari pentru puterea de paltă, astfel că decizia CCR era revizibilă, spune Augustin Zegrean. Prin urmare, valoarea sancțiunilor nu trebuia lăsată la latitudinea agentului constatator.
"Nu se anulează de drept procesele verbale. Fiecare cetățean consideră că a fost sancționat e nedrept trebuie să se dreseze justiției, dar trebuie încă o condiție: să mai fie în termenul de contestare. Cei care nu au contestat și au plătit și nu mai sunt în termenul de contestare, e bun plătit..", sune Augustin Zegrean.
Zegrean a precizat că polițiștii ot da amenzi în continuare chiar și după ublicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, dar nu crede că acest lucru se mai oate întâmpla.
"Cine își asumă riscul? Sigur că omul va face contestație și judecătorul va ține seama de asta", suune Zegran.
Curtea Constituțională a stabilit miercuri că prevederile art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate. Faptele a căror săvârşire constituie contravenţie nu sunt definite clar, ci sunt lăsate la aprecierea subiectivă a poliţiştilor, la fel ca și nivelul amenzii aplicate.
Art 28 din OUG 1/1999
(1) Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.
(2) Pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la alin. (1), în funcție de natura și gravitatea faptei, se pot aplica și una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare, prevăzute în ordonanțele militare:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;
b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;
c) suspendarea temporară a activității;
d) desființarea unor lucrări;
e) refacerea unor amenajări.
Judecătorii constituţionali consideră că lipsa de claritate a prevederilor OUG 1/1999 face ca poliţiştii să aplice în mod arbitrar amenzile.
"În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei", precizează CCR.
Mai mult, consideră judecătorii CCR, prevederile art. 28 din OUG 1/1999 stabilesc în mod nediferenţiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeaşi sancţiune contravenţională principală.
În ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale complementare, deşi legea prevede ca acestea se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancţiunea complementară aplicabilă.