Urmărește A1 pe DiscoverSituația descrisă până acum de statistici este alarmantă, are un efect negativ pentru țară, are implicații sociale și economice importante. Acest fenomen este în creștere în România și a fost observat încă de acum câțiva ani. Potrivit datelor oferite de Ministerul Educației, între anii 2013 și 2017 peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat școala.
Părăsirea școlii este din cauza sărăciei, dar și a altor factori. Speranța ca noile generații să aibă condiții economice și de viață mai bune decât în anii trecuți este mică. Se preconizează că cei care sunt acum săraci, vor rămâne probabil săraci. Tinerii care au renunțat la școală au un risc mai mare de a câștiga mai puțin atunci când vor găsi un loc de muncă. De asemenea, despre ei se spune că sunt mai predispuși riscului asociat șomajului. Astfel de aspecte negative duc la apariția unor costuri sociale și publice. Părăsirea timpurie a școlii va avea drept consecință o creștere economică mai mică pe viitor a României.
Motivele pentru care tinerii renunță la facultate, chiar după primul an de studiu, sunt diverse în funcție de fiecare situație:
- Provin din familii sărace și nu au bani pentru facultate și cazare
- Consideră că au ales greșit, în mod naiv, cea mai scumpă și mai nepotrivită facultate și își doresc altceva în viață
- Unele persoane și-au dat seama că dau toți banii părinților pe taxele de școlarizare; de aceea au decis să câștige singuri bani, ușor și rapid, lucrând doar câteva ore pe zi la un studio de videochat
- O perioadă de timp au urmat doar cursurile care păreau mai interesante, dar în final nici acestea nu au mai contat
- După numai un an de studiu și-au dat seama că nu-i ajută la nimic cunoștințele acumulate
- Au un nivel slab de pregătire și nu mai fac față la sistemul de predare
- Încă nu se pot lăuda cu acea maturitate prin care să-și dea seama ce vor să facă în viață și nu înțeleg cu ce îi poate ajuta facultatea
- Își doresc să plece în străinătate, în dorința de a câștiga mai mulți bani, sperând că totul va fi bine.
Există și o serie de studenți care nu renunță la studii, dar fac facultatea la forma fără frecvență. Avantajele în acest caz sunt mari, de aceea ei au decis să-și continue studiile. La această formă, nu există nicio obligație de a participa la cursuri. Prin urmare, studenții nu se simt vinovați și nu au de dat nicio explicație la cadrele didactice.
În acest caz, ei au mai mult timp pentru a învăța dar și pentru a face altceva; de exemplu se pot angaja și pot câștiga bani lucrând o perioadă determinată de timp într-un loc de muncă part-time. Între timp, se pot pregăti și acasă, mai ales dacă sunt oameni inteligenți, care au dobândit anumite tehnici de memorare și înțelegere a conținutului cursurilor predate, în domeniul ales.
Neparticiparea la cursurile de la facultate aduce o serie de avantaje pentru tineri. Ei vor avea timp și pentru a face alte lucruri: un hobby, o călătorie, anumite cursuri aprofundate în diferite domenii interesante. Tinerii studiază de acasă și astfel economisesc timp, nu mai trebuie să meargă la cursuri la facultate. De multe ori, studiul acasă este mai eficient pentru că la ore, într-o sală de curs plină de studenți, este posibil ca atenția loc să fie în altă parte. Există mulți oameni care au studiat singuri, au urmat facultatea la forma fără frecvență și au obținut o diplomă în domeniul ales.
În țara noastră, majoritatea tinerilor decid să plece în străinătate pentru a-și găsi de lucru. Asta se întâmplă și în alte țări ale Europei – tinerii care și-au finalizat recent studiile sunt în căutare de job-uri. Și cei care termină învățământul profesional vor să intre pe piața muncii; mulți dintre ei au în plan și varianta de a pleca la muncă în diferite țări, mai dezvoltate, din UE. Datele Eurostat arată că nivelul de educație are o importanță deosebită mai ales atunci când tinerii caută un loc de muncă mai bine plătit.
