Sânziene 2019. Când pică și ce nu ai voie să faci de Drăgaică. Superstiții și ritualuri

Sânziene 2019 sau Drăgaica pică luni, 24 iunie. În calendarul creștin ortodox este cruce roșie - nașterea Sf. Ioan Botezătorul. Află tradiții, superstiții și Ritualuri de Sânziene sau Drăgaică

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite începe din 17 noiembrie, numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Sânziene 2019 sau Drăgaica pică luni, 24 iunie. În calendarul creștin ortodox, ziua coincide cu sărbătoarea de cruce roșie - nașterea Sf. Ioan Botezătorul. Tot pe 24 iunie sărbătorim și Ziua Internațională a Iei, încă din anul 2013. Află tradiții, superstiții și ritualuri în ziua și noaptea de Sânziene sau Drăgaică

Uneori sinonime cu Drăgaica, Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele.

Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale.

Sărbătoarea de Sânzienele/ Drăgaica impune o serie de tradișii, superstiții și ritualuri, respectate încă din cele mai vechi timpuri. Această sărbătoare are loc în preajma solstiuțiului de vară (21 iunie), cea mai lungă zi din an, care marchează începutul verii astronomice.

Tradiții, superstiții și Ritualuri de Sânziene 2019

Nu se lucrează! Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

De Sânziene se deschid cerurile! Conform credinței populare în noaptea de Sânziene se deschid cerurile, iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii, ascunse sau retrase. Dansul acesta nu poate fi observat de nimeni fiindcă cel sau cea care va îndrăzni să-l privească se va îmbolnăvi și nu se va mai putea vindeca.

Fetele ies la cules de flori de sânziene! În unele regiuni ale țării, îndeosebi în cele rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe din flori de sânziene, pe care le aruncă apoi peste casă. Dacă coronița rămâne agățată e rost de nuntă. De asemenea, unele fete păstrează câteva flori și le pun sub pernă, nopatea, pentru a-și visa ursitul.

De Sânziene, femeile se scaldă în ape curgătoare sau în roua dimineții! Încă de la răsăritul soarelui, femeile ies la râu unde se spalî, apoi se tăvălesc în iarba plină de rouă. Astfel, acestea își pot îndeplini dorințele și pot deveni mame în curând.

E belșug dacă plouă de Sânziene! Porumbul, via și alte recolte se vor face din din belșug dacă în această zi de sărbătoarea va ploua.

Cântecul cucului de Sânziene prevestește foamete, războiaie, calamități! E semn rău dacă cucul va cânta în ziua de Sânziene, prevestind nenoriciri. Dacă cucul încetează să mai cânte cu mult timp înainte de Sânziene, e semn că vara va fi călduroasă și secetoasă.

Tradiții, superstiții și Ritualuri de Drăgaică 2019

Drăgaica este o sărbătoare asimilată de cea de Sânziene. În diverse zone din România se joacă Drăgaica, un dans în ce presupune ca două fete să se costumeze diferit pentru a reprezenta personajele Drăgan și Drăgaica. Acestea merg apoi pe la case și dansează, precum călușarii. Jocul lor constăîn sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Se spune că cei care primesc Drăgaica vor atrage norocul și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului.

În alte zone, dansul este făcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleasă ca Drăgaică. Ea este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un val pe față în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână țin o coasă. Alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare. La popasuri, în special la răscruci, fetele se așază în cerc, cântând și executând un dans săltat ale cărui mișcări desenează o cruce.

De Drăgaică, fructele se coc mai repede. Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire.

Drăgaică sau floarea galbenă. Drăgaica mai este considerată și floarea galbenă denumită științific Galium verum, sau sânziană, care de obicei înflorește în perioada ritualului. Dacă florile nu sunt înflorite, este semn rău, înseamnă că ceva a încurcat desfășurarea anului, sau că oamenii au supărat sânzienele.

Ce se împarte în ziua de Drăgaică: în această zi există obiceiul de a se împărți mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină, ca semn de spor a ceea ce a putut face omul până în acest timp.

Ziua și noaptea de Sânziene

Conform tradiției, Sanzienele sunt niște ființe magice care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie. Ele cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de "moşii de Sânziene".

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sanzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu ”lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac. În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de divinație, de aflare a ursitei și a norocului în gospodărie.

În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

24 iunie, Ziua nașterii Sf. Ioan Botezătorul

Ziua de Sânziene/ Drăgaică coincide cu o sărbătoare mare în calendarul creștin ortodox, și anume, ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea are cruce roșie în calendar, ceea ce înseamnă că oamenii nu au voie să lucreze.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.

Sfântul Ioan Botezătorul are șase sărbători dedicate în calendarul creștin ortodox: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a două aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului sau (25 mai).

De Sânziene e și Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în fiecare an, pe 24 iunie, pentru a promova cămașa din pânză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii. Bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Pentru a arăta cât de mult o prețuiesc, oameni din peste 50 de țări din lumea întreagă îmbracă ia în această zi de sărbătoare. Popularitatea iei românești a crescut atât de mult, încât vedetele internaționale au început să o poarte ca ținută în tendințe

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în principalele orașe ale țării prin numeroase târguri tradiționale și expoziții.