1. Ai fost unul dintre cei mai apreciați concurenți din sezonul ăsta. Ce înseamnă acum pentru tine „Chefi la cuțite”, după încheierea concursului?
„Chefi la cuțite” mi-a schimbat viața. Știu că este un stereotip, că toată lumea zice asta, dar mie chiar mi s-a schimbat viața. Am primit foarte mute mesaje de încurajare, oameni care mă admiră că am putut face multe riscuri doar ca să îmi urmez un vis. „Chefi la cuțite” m-a propulsat în prima ligă, simt eu, chiar dacă nu am câștigat.
2. Ți-ai dorit foarte mult să câștigi. Nu o să te întreb ce ai simțit la finală, pentru că s-a văzut că nu ți-a fost ușor. Dar ce ai învățat despre tine din toată experiența asta?
De obicei înveți doar atunci când dai de greu sau cel puțin atunci îți intră cel mai bine în cap. Am învățat cât de greu e să pierzi și cât e de nenorocit gândul că unul din visurile tale se spulberă. Am mai învățat că dacă riști și faci 10 farfurii concept într-un concurs una poate să fie foarte proastă și atunci se nimerește să fie într-o finală și să fie și desert.
3. Unde ai greșit? Sau simți că ai greșit undeva?
Cred că a văzut toată lumea unde am greșit, ultimile două farfurii din finală nu au fost din același film cu mine și nici acum, dacă mă întreb ce s-a întâmplat, nu știu prea multe. Am greșit că nu am fost mai rău, mai dur pe parcursul emisiunii, poate am fost prea cu bun simț.
4. Ce a fost cel mai greu? Dar cel mai frumos?
Când am rămas fără insipație la main course am simțit că am pierdut finala, nu m-am dat bătut, dar mi-am dat seama că farfuria aia nu mă reprezintă și nu este deloc genul meu. Atunci poate aveam nevoie de o echipă ca a lui Voicu. Am greșit că am pierdut finala cu Voicu, poate dacă ar fi câștigat altcineva nu era la fel de amară înfrângerea. Sunt multe clipe frumoase, de la surpriza soției mele, la farfuriile care mi-au fost lăudate, în special la prima probă de la duel, când am făcut o farfurie incredibilă din toate punctele de vedere. Toate dishurile mele din emisiune au fost create pe moment, nu le-am mai făcut înainte, toate au ținut de inspirație și curaj. Nu eram eu dacă aș fi mers pe ceva ce mai făcusem de mii de ori înainte.
5. Cum a fost să lucrezi cu chef Bontea și ce ai învățat de la el?
Wow! De unde să încep? Vă zic sincer, la început credeam că toți trei chefii sunt niște vedete, credeam că atuci când merg ei de fapt levitează și nu ating pământul. J Am avut ocazia să petrec timp cu ei și în afara emisiunii și pot să zic că sunt toți trei niște oameni incredibil de buni. Chef Bontea este un om incredibil, pe lângă mare bucătar este și un om sensibil și cu o inimă foarte mare. După ce am pierdut finala nu m-am putut uita în ochii lui de rușine, i-am promis că o să câștig și simt că i-am trădat încrederea. Și acum ținem legătura și sper să o facem în continuare pentru că a rămas în inima mea.
6. Sorin Bontea spunea că atunci când te privește se vede pe el la vârsta ta. Tu cum te vezi peste 20 de ani?
Cel puțin la fel de bun ca el. Eu rezonez foarte mult cu persoana lui. Sunt și eu modest, sunt foarte pasionat de bucătărie și familist convins. Ce pot să sper e să urmez cariera lui.
7. Cum ai ajuns în bucătărie? Când te-ai apucat de gătit?
Am început să gătesc odată cu emisiunile lor, ale celor trei chefi. Îmi place să cred că am crescut împreună, ei în televizine și eu în bucătărie. Ceea ce am ajuns în ziua actual, nivelul la care mă aflu în bucătărie se datorează lor. Acum 3 ani începusem să lucrez în bucătărie doar ca să fac bani să pot scăpa de spălătorii de mașini și să pot plăti chiria. Acum am fost foarte aproape să câștig „Chefi la cuțite”. Viața este foarte imprevizibilă. Oamenii pe care îi admiram la TV și pe care îi credeam intangibili au ajuns să îmi fie mentori, unul chef, ceilalți doi rivali, dar tot sursă d einspirație. Despre asta este vorba, am muncit până mi-am trăit visurile, le-am atins, le-am văzut, le-am gustat.
8. Cum a fost în Anglia? Cu ce bucătari cunoscuți ai lucrat și ce ai învățat de la ei? (știu că ai lucrat cu bucătarul Reginei)
Bucătarul Reginei a fost foarte carismatic, am rezonat cu el imediat. Era și arogant, dar și modest în același timp, și nebun. Știu că sună ciudat. Pentru mine reprezenta cuvântul „chef” în persoană. Cel mai mult m-a influențat însă ultimul bucătar cu care am lucrat în Anglia. Foarte serios, profesionist și foarte dur. Am simțit după un an că am făcut armata cu el, iar atunci am crezut că sunt pregătit să particip la emisiune. I-am spus că am terminat pe locul al doilea și nu mi-a răspuns la mesaje o săptămână, dupa care mi-a scris că e mândru și că mă așteaptă la el să mă învețe să fac desert. Motivul întârzierii mesajului de la el a fost simplu: de-a lungul timpului, cât am lucrat cu el, a insistat să învăț deserturi, dar eu am refuzat spunând că nu e pentru mine. Pe atunci nu aveam nicio intenție să particip la vreun concurs culinar.
9. Ce bucătărie preferi?
Îmi regăsesc stilul în bucătăria Modern British. În UK Michelin înseamnă inovație și mâncare clasică franțuzească reintrepertată în unele cazuri. Îmi place, mă ține în priză, îmi dă curs nebuniilor din capul meu legate de mâncare.
10. De ce farfurie din concurs ești cel mai mulțumit?
De cea de la primul duel, Canneloni de mousse de macrou cu dressing de rodii. Avem noi o vorbă, farfuria aia mi-a spart capul. J
11. Ce ți-ai dori să faci în continuare?
Ce vrea Dumnezeu. E greu de zis, am oferte din țară, unele incredibil de bune. Aș vrea să fac câteva evenimente în țară, sunt foarte mulți oameni care zic că vor să mănânce din mâncarea mea. Mi-ar plăcea să lucrez în continuare cu cei trei chefi. Poate sună ciudat, dar mi-ar face plăcere să fiu în continuare în anturajul emisiunii, sunt foarte nostalgic după tot ce s-a întâmplat.
