Testosteronul – intre psihologie si sanatate

Urmărește A1 pe Discover

S-a considerat ca el este responsabil de faptele eroice, de inovatii si explorari temerare, dar si de violenta, superficialitate sau promiscuitate sexuala.

Rolul sau a fost redus initial strict la dimensiunea sexuala a organismului. In timp, s-a dovedit insa ca rolul testosteronului in sanatate este mult mai important, iar cercetarile continua!

Hormon de top
Testosteronul este cel mai important hormon din grupul androgenilor, care stimuleaza dezvoltarea si functionarea organelor genitale masculine.

Din aceasta grupa mai fac parte: androsteronul, androstendiolul, androstendionul, dehidroepiandrosteronul, dihidrotestosteronul etc. 95% din testosteron este secretat in celulele Leydig din testicule (aproximativ 6-7 mg pe zi), dar cantitati mai mici de androgeni sunt secretate, in primul rand, de glandele suprarenale, dar si de creier, muschi, piele, tesutul adipos.

Secretia de testosteron nu este, precum s-ar crede, un privilegiu exclusiv masculin. Femeile produc si ele mici cantitati din acest hormon la nivelul ovarelor si al glandelor suprarenale.

La randul lor, barbatii secreta anumite cantitati de hormoni feminini - estrogeni si progesteron. De exemplu, nivelul estrogenilor din organismul masculin reprezinta o cincime din cel al femeii (in afara graviditatii).

Secretia de testosteron este influentata de hormoni generati de hipotalamus (o portiune a creierului) si hipofiza anterioara (o glanda endocrina pozitionata, de asemenea, in creier), asa ca o afectiune situata la oricare nivel (hipotalamus, hipofiza, testicul) se poate solda cu un deficit de testosteron.

Odata sintetizat, cea mai mare parte a testosteronului e transportat legat de proteine din sange, aproximativ 2% circuland liber si aceasta fractiune (aflata insa in echilibru cu cea legata) este practic raspunzatoare de efectele celulare ale hormonului. Testosteronul este metabolizat in ficat si excretat prin urina si fecale.

Controverse
Exista insa si alte elemente controversate. Frecventa mai redusa a morbiditatii cardiovasculare la femeie si numarul mai mare de imbolnaviri la varste mai tinere la barbati au atras atentia asupra efectului protector al estrogenilor si, automat, au etichetat testosteronul ca pe un important factor patogen in aceste cazuri.

Doar esecul terapiei de substitutie hormonala la femeile la menopauza in protectia impotriva bolilor cardiace a ridicat semne de intrebare si a redimensionat ulterior acest fenomen, fara a-l putea explica pe deplin.

Astfel, studii desfasurate in ultimul deceniu au relevat ca testosteronul, in concentratii normale, pare sa aiba mai degraba un efect benefic sau neutru in bolile cardiace. Probleme apar doar la valori ridicate ale testosteronului si, mai ales in administrarea de androgeni externi, de obicei fara acordul sau supravegherea medicului.

In schimb, valorile mici ale testosteronului (sub 300 ng/dL) au fost, in mod cert, corelate cu maladii grave: hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, arteriopatia periferica obstructiva, diabetul.

Nu se stie daca scaderea testosteronului genereaza aceste fenomene sau daca aceeasi cauza (genetica, metabolica sau de alta natura) determina, concomitent, respectivele afectiuni si scaderea testosteronului.

Dar, in orice caz, reducerea nivelului hormonal reprezinta un marker important, ce nu trebuie neglijat, al starii de sanatate. Astfel, acesti barbati au risc de doua-trei ori mai mari de obezitate, de doua ori mai mari sa faca diabet zaharat sau hipertensiune arteriala.

De exemplu, testosteronul favorizeaza patrunderea glucozei in celule, sub actiunea insulinei, iar scaderea sa determina insulinorezistenta, primul pas in aparitia diabetului zaharat.

Cauze
Cauzele scaderii testosteronului se pot gasi la nivel testicular, hipotalamic, hipofizar (dezvoltare incompleta, traumatisme, infectii, tumori etc.), dar si in cazul unor maladii generale: ciroza, alcoolism, boli autoimune, tratamente (chimioterapie, radioterapie, terapie hormonala) sau afectiuni genetice (sindrom Klinefelter sau sindrom Down).

La femei, niveluri scazute de testosteron apar, dupa pierderea activitatii ovariene, in afectiuni ale hipofizei, boala Adisson sau in unele tratamente (corticosteroizi sau estrogeni) si induc scaderea libidoului, osteoporoza, tulburari de comportament.

Cresterea nivelului de testosteron apare in tumori ale suprarenalei sau a ovarelor, cel mai frecvent in sindromul ovarului polichistic, manifestat prin: amenoree, cicluri menstruale neregulate, infertilitate, obezitate, hirsutism (pilozitate accentuata pe fata, piept, spate, abdomen, coapse), caderea parului de pe cap, acnee si tulburari metabolice (diabet zaharat de tip II, cresteri ale colesterolului si trigliceridelor din sange, cu scaderea HDL „colesterolul bun").

Tratament
Tratamentul starilor de scadere a testosteronului la barbati este dificil. Frecventa interventiilor terapeutice este doar de cateva ori in ultimii ani, din doua motive: lipsa de comunicare a bolnavilor si reticenta medicilor (teama de eventuale complicatii la nivelul prostatei, de tromboze, hepatite, convulsii, precipitarea unei insuficiente cardiace sau renale). Astfel, doar 10%-15% dintre pacienti sunt tratati si in multe situatii rezultatele sunt mediocre.

Principiul de baza este readucerea nivelului hormonului la valori normale, corespunzatoare varstei. Se prefera formele de administrare transdermala (sub forma de gel sau plasturi) sau la nivelul cavitatii bucale, printr-o substanta mucoadeziva ce se dizolva incet, in cateva ore, si se absoarbe direct in sange.

Se mai poate administra pe cale orala (tablete) sau injectabil. In ultima vreme, se discuta mult privind eficienta terapiei cu testosteron si pentru femei, in scopul atenuarii simptomelor menopauzei (mai ales inlaturarea osteoporozei si a depresiei, cresterea libidoului), terapie singura sau asociata cu un estrogen, rezultatele privind raportul beneficiu-risc nu sunt, deocamdata, concludente.

Rol
Testosteronul este raspunzator de caracterele distinctive masculine, actiunea sa incepand inca din viata intrauterina. Se intrerupe apoi pana la pubertate, dupa care se mentine toata viata, reducandu-se treptat dupa 40-50 de ani. In afara de instalarea caracterelor sexuale primare si secundare, testosteronul amplifica sinteza proteinelor, cu dezvoltarea masei musculare si, practic, a tuturor fractiunilor proteice, in special enzime, ceea ce impulsioneaza activitatea tuturor celulelor.

De asemenea, asigura dezvoltarea osoasa si retentia de calciu, construind un schelet rezistent.

Obezitatea
Celulele adipoase reduc proteinele transportoare ale testosteronului in sange si convertesc testosteronul in estrogeni, cu scaderea nivelului plasmatic al acestuia.

Astfel, intr-un cerc vicios se accentueaza obezitatatea: de remarcat ca reducerea greutatii prin exercitiu fizic si regim alimentar reechilibreaza nivelul testosteronului.

Sindromul metabolic (cara asociaza obezitatea, hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala si cresterea rezistentei la insulina) este, de asemenea, mai frecvent la acesti barbati, rezultand de aici numeroase conditii prin care sanatatea inimii este influentata direct sau indirect.

Ce face testosteronul?
• creste numarul de hematii;
• favorizeaza reabsorbtia de sodiu si apa (ceea ce asigura un volum sanguin mai mare);
• determina o anumita distributie si activitate a celulelor adipoase;
• ingrosarea tegumentelor si marirea productiei glandelor sebacee (favorizand acneea);
• determina alopecia (pierderea parului de pe scalp) cu o anumita distributie (pe crestet si pe linia fruntii si a tamplelor);
• actioneaza asupra creierului, imprimand anumite trasaturi comportamentale (agresivitate, libido, tonus psihic marcat);
• influenteaza viata si activitatea sexuala (dorinta sexuala, erectia, spermatogeneza si fertilitatea, ca si mentinerea caracterelor fizice masculine).

Citeste jurnalul.ro

Foto: www.hyatt.com