Boli cu care se pot confrunta vârstnicii  – simptome și sfaturi

Artrita

Cartilajul cu care sunt învelite articulațiile se uzează în timp, iar în perioada bătrâneții, acest fapt poate duce la apariția artritei. Există multe afecțiuni care poartă acest nume, însă două dintre cele mai întâlnite sunt:

• artrita reumatoidă;
• osteoartrita.

Cauzele celor două au legătură cu înaintarea în vârstă, dar artrita reumatoidă este provocată și de schimbările din sistemul imunitar, care începe să producă anticorpi îndreptați spre țesuturi. Aceștia provoacă o inflamație care se transmite, ulterior, la oase și mușchi. Simptomele care apar sunt:

• articulații umflate;
• rigiditate articulară;
• oboseală;
• sensibilitate.

Predispoziția la o astfel de boală este influențată de lovituri suferite în zona respectivă, de factorii ereditari și de obezitate. Deși nu se cunoaște motivul exact, mai multe femei decât bărbați suferă de această afecțiune la un moment dat în viață.

Artrita depistată târziu sau netratată poate complica viața unei persoane în vârstă, iar dacă aceasta are nevoie de ajutor pentru sarcinile de zi cu zi este recomandat să apeleze la servicii de ingrijire pentru batrani.

Prevenirea artritei nu este întotdeauna posibilă, mai ales atunci când este transmisă genetic, dar un stil de viață dinamic are efecte pozitive în toate cazurile. Sportul întărește mușchii, iar aceștia protejează direct articulațiile. Exercițiile fizice nu trebuie să fie complicate, pentru a nu provoca alte răni, dar mișcarea zilnică trebuie să urmeze un program impus cu strictețe. În aceste cazuri, medicul de familie poate veni cu propuneri de tratament potrivite pentru fiecare persoană. Controlul greutății este un alt factor important în prevenirea și ameliorarea simptomelor de artrită. Persoanele în vârstă trebuie să continue, pe cât posibil, să meargă pe jos în fiecare zi și să se ocupe de sesiunile recomandate de sport.

Hipertensiunea

Statisticile arată că în jur de 40% dintre români suferă de hipertensiune arterială. Aceasta este caracterizată printr-o presiune ridicată a sângelui din artere și este o afecțiune care se manifestă pe termen lung. Riscul major de deces pe care îl prezintă la nivel mondial este constatat prin numărul de cazuri în creștere, de la 600 de milioane în 1980 la aproape un miliard în 2008, conform unei analize de situatie. De asemenea, hipertensiunea este responsabilă pentru complicații precum boala arterială coronariană, insuficiență renală cronică și chiar demență. Simptomele sunt greu de identificat, motiv pentru care hipertensiunea arterială este denumită ucigașul silențios. Ea este diagnosticată abia după ce pacientul suferă un incident major, precum un infarct. Simptomele se pot observa abia în momentul în care boala se află deja într-un stadiu avansat. Acestea includ:

• dureri de cap intense;
• anxietate accentuată;
• dureri în piept;
• palpitații.

Persoanele în vârstă nu mai sunt singurele predispuse la această boală, deoarece se înregistrează tot mai multe cazuri la persoanele între 20 și 40 de ani. Pericolul apare atunci când populația nu este îndeajuns de informată și trece cu vederea posibile episoade care indică prezența unei presiuni ridicate a sângelui. Nivelul acesteia se măsoară astfel:

• optimă – <120 mmHg TAS şi <80 mmHg;
• normală – 120-129 mmHg TAS şi/sau 80-84 mmHg;
• înalt normală – 130-139 mmHg TAS şi/sau 85-89 mmHg;
• HTA grad 1 – 140-159 mmHg TAS şi/sau 90-99 mmHg;
• HTA grad 2 – 160-179 mmHg TAS şi/sau 100-109 mmHg;
• HTA gradul 3 – ≥180 mmHg TAS şi/sau ≥110 mmHg;
• HTA sistolică izolată – ≥140 mmHg TAs şi <90 mmHg.

Vârstnicii trebuie să acorde mai multă atenție acestor factori, deoarece se vor recupera mai greu după o complicație a hipertensiunii, iar organismul lor este mai sensibil decât cel al tinerilor. De asemenea, lipsa activității fizice și a unui stil de viață sănătos îi expune mai mult la riscuri. Vizitele cât mai dese la medic și verificarea tensiunii arteriale reprezintă un pas important în prevenirea acestei boli. Se recomandă renunțarea la fumat, alcool, alimente precum carnea roșie și la mâncăruri bogate în grăsimi. Tratamentul medicamentos se prescrie atunci când există motive de îngrijorare și când afecțiunea începe să se instaleze.

Diabetul

O altă boală serioasă care afectează populația globului indiferent de vârstă este diabetul. Organismul uman transformă zahărul din mâncare în glucoză, iar mai apoi în energie. Pentru acest proces este nevoie de hormonul care ajută glucoza să ajungă în celule – insulina. Cei care suferă de diabet nu au suficientă insulină sau aceasta este folosită într-un mod greșit, iar glucoza rămâne pentru o perioadă prea lungă în sânge. Există două tipuri ale acestei afecțiuni:

• diabet de tip 1 – apare mai des la copii sau adolescenți;
• diabet de tip 2 – afectează adulții de la 30-40 de ani spre bătrânețe și este cel mai răspândit.

Vârsta reprezintă un factor de risc din cauza stilului de viață pe care o persoană îl are până la momentul în care prezintă simptome. Deoarece sunt expuși o perioadă mai lungă consumului de zahăr, diabetul de tip 2 afectează mai mulți bătrâni decât tineri. Stilul de viață sedentar, istoricul familiei, obezitatea, alimentația bogată în grăsimi sunt câteva dintre cauzele care, în timp, pot avea efecte grave. Efectele adverse în cazul bolnavilor includ:

• pierderea vederii;
• insuficiență renală;
• leziuni nervoase.

Analizele și schimbarea stilului de viață ajută la prevenirea acestei boli, însă odată apărută este necesar tratamentul. Acesta presupune terapie cu insulină și medicamentație specifică fiecărui caz.

Afecțiuni neurologice

Alături de schimbările fizice care pot fi observate în procesul de îmbătrânire, după vârsta de 65 de ani există posibilitatea să apară și anumite afecțiuni neurologice. Felul în care fiecare organism face față unei boli din această categorie diferă de la om la om, dar o persoană sănătoasă se poate reface mai ușor și poate chiar să o evite. Cele mai des întâlnite sunt:

• Parkinson:

Această boală progresivă afectează mișcarea și debutează cu tremur într-o mână. Cauza bolii este descompunerea treptată a neuronilor și, ulterior, moartea acestora. Simptomele includ tremurat, mers greoi, dificultăți la echilibru, vorbire neclară și demență. Diagnosticul trebuie pus de un medic specialist, deoarece există și alte afecțiuni care au simptome similare. Tratamentul pentru Parkinson include medicamente care încurajează formarea dopaminei în creier și cele pentru simptomele non-motorii. Vârsta este un factor important în apariția acestei boli, dar se transmite și ereditar. Dacă există o persoană în familie care a suferit la un moment dat de această afecțiune, există o șansă ca Parkinson-ul să apară. Însă este nevoie de un număr mai mare de rude bolnave pentru a exista un risc adevărat.

• Alzheimer:

Boala Alzheimer nu are o cauză cunoscută, însă apare odată cu o vârsta înaintată și este una dintre cele mai cunoscute boli degenerative. Aceasta evoluează progresiv de-a lungul anilor. La început, aceasta se poate observa prin mici pierderi de memorie, dar, cu timpul, bolnavii își pierd capacitatea de a interacționa normal cu mediul din jur. Nu există încă un remediu pentru această afecțiune, însă numărul de studii care se efectuează în fiecare an promite un viitor optimist.

Este important de ținut minte că apariția acestor boli poate fi influențată și de stilul de viață pe care îl au oamenii. Renunțarea la anumite vicii sau la obiceiuri alimentare nesănătoase poate însemna o bătrânețe lipsită de amenințarea unei boli degenerative a sistemului nervos central. Așadar, se recomandă ca înaintarea în vârstă să fie însoțită de o grijă susbtanțială pentru bunăstarea întregului organism.

Bătrânii sunt o categorie vulnerabilă și trebuie să se protejeze de bolile care pot lăsa efecte adverse grave. Un stil de viață care promovează activitatea trebuie început din tinerețe și continuat cu strictețe și odată cu înaintarea în vârstă, deoarece majoritatea afecțiunilor grave sunt cauzate de sedentarism și o dietă nesănătoasă. Mens sana in corpore sano și o bătrânețe fără probleme.

Sursa foto: pexels.com