- Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
- Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!
Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), „acest compus este probabil cancerigen și genotoxic pentru om, iar consumul său trebuie redus la minimum”. Reglementările pentru reducerea prezenței sale în alimente au fost adoptate în Europa, iar începând cu 11 aprilie 2018, producătorii de produse agroalimentare trebuie sa respecte „nivelurile de referință” pentru a diminua formarea acrilamide
Substanța poate modifica materialul genetic, și poate astfel provoca apariția cancerului. În plus, exista pareri care sustin ca acrilamida in doze mari afecteaza sistemul nervos.
Prezența acrilamidei în anumite produse alimentare de consum nu este nouă. Această substanță, formată în mod natural în timpul gătirii la temperaturi ridicate ale alimentelor bogate în amidon și asparagină, un aminoacid, cum ar fi cartofii și cerealele, a fost deja pusa la zid din cauza toxicității sale.
Asociațiile europene de consumatori au dorit să știe dacă această legislație a fost respectată de producători. Au cernut 500 de produse comercializate în Europa, chipsuri, biscuiți sau cereale, iar raportul lor este clar: „reglementarea nu merge suficient de departe”.
Ce se întâmplă de fapt în cartofii prăjiţi?
Un aminoacid din cartof, asparagina, împreună cu glucoza din cartofi şi cu grăsimea generează acrilamida. Dar în cantităţi mici, acrilamida se găseşte şi în cafea.
Aşa că încercaţi să nu beţi mai mult de 3 ceşti pe zi. Atenţie însă: în cazul unei cantităţi mari şi prin repetare zilnică, cafeaua vă poate aduce mai multă acrilamidă decât o porţie de cartofi prăjiţi consumată o dată pe lună!
O porţie de cartofi prăjiţi conţine de până la 500 de ori mai multă acrilamidă decât o cafea. Alimentele bogate în proteine sunt cel mai puţin afectate de procesul de prăjire.
Dacă nivelurile sunt respectate pentru cerealele pentru micul dejun sau cafea, este diferit pentru biscuiții industriali, „cu o treime din eșantioane cu conținut de acrilamidă care atinge sau depășeste valorile recomandate”. 13% din mâncarea pentru bebeluși, aproape 8% din chipsuri și 3% din cartofii prăjiți nu ar respecta încă standardele recomandate. Astfel, asociațiile „îndeamnă” Comisia Europeană să consolideze textele în vigoare.
