(P) Lipsa igienei orale, marea boală a românilor. Două treimi dintre noi avem cel puțin o afecțiune dentară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește A1 pe Discover

Prevenția este întotdeauna mai simplă, mai puțin costisitoare și mai puțin invazivă decât tratamentul, iar controalele de rutină periodice, efectuate la șase luni, sunt de preferat prezentării la medic doar atunci când apare durerea, ne recomandă specialiștii în stomatologie.

La ce poate duce lipsa igienei orale

O igienă orală deficitară nu produce doar carii sau gingii inflamate. Placa bacteriană acumulată zilnic pe suprafața dinților este un factor activ de risc pentru o serie de afecțiuni generale. Bacteriile din cavitatea bucală pot intra în circulația sanguină și pot ajunge la organe vitale, declanșând sau agravând boli sistemice.

Boala parodontală este asociată documentat cu afecțiunile cardiovasculare, diabetul zaharat, sindromul metabolic, boala Alzheimer, artrita reumatoidă, complicațiile de sarcină și cancerul oral. Mecanismele implicate includ inflamația cronică de joasă intensitate și diseminarea bacteriană sistemică. Infecțiile dentare netratate pot evolua spre abcese, osteită sau septicemie. Gingivita lăsată fără tratament devine parodontită, care duce la pierderea dinților. Edentațiile neprotezate afectează masticația, nutriția, vorbirea și calitatea vieții în ansamblu.

Sănătatea orală și sănătatea întregului corp

Relația dintre gură și restul corpului este bidirecțională. Diabetul necontrolat agravează boala parodontală, iar boala parodontală face mai dificilă controlul glicemic. Pacienții cu boli cardiovasculare prezintă frecvent o igienă orală precară, iar cercetările recente asociază parodontita cu un risc crescut de accident vascular cerebral și infarct miocardic.

Cancerul oral rămâne o problemă subevaluată în România. Diagnosticat tardiv în marea majoritate a cazurilor, supraviețuirea la cinci ani este semnificativ mai redusă față de media europeană. Examinarea periodică a cavității bucale de către medicul stomatolog reprezintă singura metodă eficientă de depistare precoce.

Cum îți menții simplu sănătatea orală

Prevenția în stomatologie nu presupune proceduri complexe sau costuri ridicate. Igiena orală zilnică eficientă se construiește pe câteva obiceiuri esențiale. Periajul dentar de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara, timp de minimum două minute, cu o periuță adecvată și o pastă cu fluor, reprezintă baza oricărei rutine de igienă orală. Tehnica contează la fel de mult ca frecvența: mișcările trebuie să fie circulare, de la gingie spre marginea dintelui, pentru a nu leza țesutul gingival. Ața dentară folosită zilnic curăță spațiile interdentare unde periuța nu ajunge, acolo unde se formează cel mai frecvent cariile și inflamațiile gingivale. Apa de gură antibacteriană completează rutina, reducând încărcătura bacteriană. În cabinet, detartrajul profesional efectuat de două ori pe an îndepărtează tartrul pe care periajul zilnic nu îl poate elimina, prevenind boala gingivală și cariile subgingivale. Fluorizarea întărește smalțul, iar sigilarea dentară la copii protejează molarii cei mai vulnerabili.

Rezultatele noului raport CMSR trag un semnal de alarmă asupra stării de sănătate orală a populației. România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de consultații de specialitate, înregistrând un decalaj major între percepție și realitate. Deși conștienți de importanța igienei, românii aleg auto-medicația în detrimentul consultului profesionist. Efectele sunt vizibile în datele clinice: cariile netratate și edentația (lipsa dinților) fac ravagii, în timp ce modelul de consum rămâne blocat în paradigma „tratamentului de urgență”. Schimbarea de mentalitate de la „merg când mă doare” la vizita preventivă rămâne, pentru moment, doar un deziderat pe hârtie.

O rutină de igienă orală consecventă și o vizită la stomatolog o dată la șase luni nu sunt gesturi de lux, ci investiții cu randament direct în sănătatea pe termen lung.