Pelerinajul la Muntele Sfant avea ca scop, in Evul Mediu, spalarea pacatelor si pregatirea pentru viata de apoi. Astazi a fost inlocuit, adesea, de calatoriile initiatice ale curiosilor de orice religie si de orice profesie. Ei isi pun intrebarea: „Cum traiesc oamenii aceia, zeci de ani, izolati de binefacerile civilizatiei?". Zilnic, 100 de ortodocsi si doar cativa de alte confesiuni primesc permisul de acces („diamonitirion"), care da dreptul la cel mult o saptamana de sedere.
In ciuda regulilor stricte care opresc femeile sa paseasca pe Athos, istoria de 1.000 de ani a singurei republici monastice de pe pamant cunoaste abateri. Plagudia, sotia imparatului bizantin Teodosie, e prima care a calcat stramb, din marea dorinta de a se ruga la una dintre icoanele facatoare de minuni de la Manastirea Iviron. Consemnul a fost rupt chiar si mai aproape de zilele noastre, cand o salupa cu patru moldovence venind din Turcia a acostat, din greseala, pe Athos. Sau cand un grup apartinand unei miscari pentru egalitatea dintre sexe a patruns, protestand, cativa metri pe teritoriul monastic si a riscat o pedeapsa cu inchisoarea de un an.
Nu poate fi uitat nici cazul incredibil al scriitoarei si jurnalistei franceze Maryse Choisy, care, pentru a face cat mai credibil reportajul sau de o luna la Muntele Athos, si-a operat sanii si s-a deghizat in calugar ortodox.
Istoria insolita a Muntelui pastreaza insa mai degraba cronica vizitelor neobisnuite ale unor VIP-uri, acceptate de adunarea celor 20 de manastiri atonite („kinotita"). Intre acestea, se numara cea a regelui Spaniei, Juan Carlos, a presedintilor americani Jimmy Carter si George W. Bush, a lui Vladimir Putin si a lui Traian Basescu. Un loc aparte il are Printul Charles, al carui tata s-a nascut in insula Corfu.
Citeste si Jurnalul
FOTO: photography.nationalgeographic.com
