Urmărește A1 pe DiscoverCitroёn a ajuns in Romania in urma crizei energetice de la inceputul anilor 1970, generate de embargoul impus de tarile arabe producatoare de petrol (OPEC), drept raspuns la decizia SUA de a sprijini militar Israelul in timpul razboiului Yom Kippur (6-25 octombrie 1973), care a lovit puternic piata auto din Europa, facandu-i pe mai multi producatori auto sa caute noi piete. Si la fel ca Renault, Citroёn a mizat pe faptul ca, prin deschiderea unei fabrici in Romania, va avea acces liber in piata CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc - organizatie economica a statelor comuniste europene, creata de URSS pentru a constitui un echivalent al Comunitatii Economice Europene - CEE).
Prin urmare, la sfarsitul anului 1976, dupa mai multe luni de negocieri, Citroёn si autoritatile de la Bucuresti au semnat un acord pentru construirea unei fabrici de 350 de mii de metri patrati la Craiova. Statul avea 64% din actiuni si a impus realizarea a cel putin 40% din elemente in Romania, iar Citroёn, care detinea restul de 36%, s-a angajat sa vina cu tehnologia de fabricatie si, totodata, sa exporte 40% din productia viitoarei uzine in Occident. Apoi, lucrarile la fabrica de la Craiova au fost inaugurate la sfarsitul lunii iunie 1977 si au fost finalizate in 1980.
Productia de serie a inceput insa, abia in 1981, dar, desi cadenta initiala trebuia sa fie de aproximativ 130.000 de masini pe an, productia nu a depasit 60.000 de unitati in anii ce au urmat.
Dupa Revolutie, constructorul francez s-a retras din Romania, productia de la Craiova continuand, dar cu o cadenta redusa si cu multe subansamble adaptate de la Dacia, precum sistemul de franare fata, acum, cu discuri la roata. In 1994, a luat nastere Rodae Automobile (Ro-, de la Romania, -dae, de la Daewoo) si, pentru scurt timp a construit un Oltcit restilizat si botezat Oltena, precum si o furgoneta.
De la Visa, la "Citroёn-ul oltenesc"
Povestea Oltcit-ului nu se rezuma doar la scartaitul insuportabil al franelor si al suspensiei spate, cauzat de materialele proaste utilizate, sau la "barcutele pe 4 roti" aparute la prima ploaie, din cauza delco-ului pozitionat prea jos, ce se uda imediat facand imposibila functionarea motorului, ci porneste direct din laboratoarele din Franta.
La inceputul anilor 1970, gama Citroёn avea nevoie de un model de volum, asa ca inginerii francezi au pus pe hartie "Projet TA" - o masina mica, in 4 usi si motor boxer de maximum 1.2 litri. In 1973, dupa ce Peugeot a preluat Citroёn, "Projet TA" a fost revizuit, iar pe piata au ajuns modelele LN/LNA si Visa (1978). Apoi, dupa semnarea acordului cu autoritatile de la Bucuresti, in 1976, "Projet TA" a plecat spre Romania. S-au "pierdut" insa pe drum doua portiere, iar montantul central ("B") a fost subtiat, pentru a se reduce consturile de productie. De asemenea, pentru a face fata drumurilor "bune" din Romania si CAER, garda la sol a masinii a fost marita.
Numele si sigla Oltcit-ului au fost alese destul de inspirat, subliniind provenienta modelului: "Olt", de la Oltenia, zona geografica in care se afla Craiova, si "cit", de la Citroёn. La fel, si in cazul siglei: o "sageata" Citroёn , ce patrunde printr-un "O" (Olt).
Patru versiuni de Oltcit: Spécial, 11R, 11RL si 12TRS
"Citroén-ul oltenesc" a fost dezvoltat in patru versiuni. Modelul Spécial a fost extrem de apreciat, chiar daca a fost produs intr-o serie limitata, din cauza motorului boxer luat direct de pe Visa, cu doi cilindri opusi, de numai 652 cmc, care avea o putere de numai 35 CP, dar consuma foarte putin (consum mediu de circa 5.0 litri/100 km).
Versiunile 11R si 11 RL aveau sub capota un boxer in 4 pistoane, de 1.129 cmc, care dezvolta 58 CP, iar "puternicul" 12 TRS, un agregat de 1.299 cmc, de 62 CP, cuplat, in premiera, la o cutie in 5 trepte.
Din punct de vedere tehnologic, Oltcit-ul era net superior Daciei, motorul de pe Spécial , de exemplu, avand senzor pe volant ce regla aprinderea, optimizand arderea.
De asemenea, la capitolul particularitati, merita mentionat sistemul de franare fata al Oltcit-ului, care nu avea discurile de frana la roata, ci la capetele opuse ale planetarelor, de la intrare in cutia de viteze. Si, de asemenea, "satelitii" montati pe plansa de bord, in locul comutatoarelor traditionale cu brat pentru semnalizare, lumini, claxon, etc. "Satelitii" PRN (Pluie, Route, Nuit - Ploaie, Sosea, Noapte) erau o trasatura a modelelor Citroén de la acea vreme, fiind prezenti atat pe Visa/LN, cat si pe GSA. In cazul Oltcit insa, "satelitii" au fost rotiti cu 90 de grade, semanand, de pilda, cu ghidonul unei motociclete.
Foto: wallpapers-hq.ru
