Urmărește A1 pe Discover Noul val de admitere în Uniunea Europeană din 2004-2007 părea a fi la fel de promiţător cu noile state membre, însă foarte repede proaspeţii membri ai „clubului” european au constatat că Uniunea Europeană îţi dă bani, dar nu-ţi pune şi în „traistă”.
În cazul României, în al 6-lea an de apartenenţă la UE, nu a reuşit să-şi îmbunătăţească radical capacitatea de absorbţie a banilor europeni. Mai mult chiar, aceasta a ajuns în ruşinoasa situaţie de a nu mai trimite (începând cu 1 iulie a.c.) către Comisia Europeană cereri de rambursare pentru patru programe operaţionale. „Pauza” a fost impusă până la o dată care urmează să fie decisă, interval în care Executivul comunitar va analiza dacă autorităţile române au respectat condiţiile asumate la finele anului trecut. În plus, în afară de gradul de absorbţie redus, nici contractele de finanţare în derulare nu sunt foarte curate. OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) suspectează o serie de nereguli în cazul anumitor proiecte majore de infrastructură (ex. contractele semnate pentru autostrada Arad-Nădlac), fapt care ridică mari semne de credibilitate pentru autorităţile române. De aceea, până la finalizarea cercetărilor, în cazul a patru programe operaţionale legate de sectorul regional, de mediu, de transport şi de competitivitate nu mai sunt trimise cereri de rambursare.
„Cine nu stă cu mâinile în sân... are acces la fonduri”
Aşa cum declara primarul unei comune din Vaslui, „pe criza asta, dacă nu iei fonduri europene şi aştepţi bani de la Guvern, nu mai poţi mişca un deget”. În contradicţie cu numele său, primarul comunei vasluiene Oşeşti, Grigore Lefter, este unul dintre edilii întreprinzători care a adus apă curentă, canalizare, drumuri asfaltate şi alte facilităţi moderne în satele din comuna sa fără să se bucure de un ban de la Guvern. Din 2008, anul în care a preluat primăria Oşeşti, Grigore Lefter a asaltat autorităţile europene cu zeci de solicitări de finanţări pentru proiectele sale din domeniul mediului, transporturilor şi infrastructurii sociale. Insistenţa sa a fost răsplătită, astfel că Primăria comunei Oşeşti a accesat fonduri europene în valoare totală de peste 4 milioane de euro, fiind astfel în topul localităţilor din Vaslui cu cele mai multe proiecte depuse şi aprobate.
Nori negri dinspre Tisa
Pe zona de infrastructură, în prezent sunt active mai multe programe de finanţare UE. Cel mai important este POS Transport, program prin care se finanţează dezvoltarea sectorului de transporturi din ţară şi care este structurat în câteva axe prioritare.
Mai exista, prin PNDR, o altă linie de finanţare, disponibilă autorităţilor publice locale, prin care acestea îşi puteau moderniza infrastructura existentă de drumuri, aducţiuni de apă, canalizare, gaze şi energie electrică. Din păcate, conform datelor oficiale, pe această măsura a fost angajată întreaga suma alocată - peste 1,5 miliarde euro. O altă opţiune de accesare de fonduri europene pe zona de transporturi este asigurată prin Programul Operaţional Regional care finanţează, în principal, componenta de infrastructură a drumurilor judeţene şi a şoselelor de centură.
Citeste mai mult despre neregulile aparute la proiectele finantate din fonduri europene
Cursul BNR a coborat sub nivelul de 4,46 lei/euro... De maine scade tariful apelurilor telefonice catre alte retele...
