Coaliţia guvernamentală de dreapta-extremă dreapta în Austria s-a rupt luni, cu doar câteva zile înaintea alegerilor legislative europene, odată cu plecarea din Guvern a tuturor miniştrilor FPÖ, în urma unei înregistrări video sulfuroase în care liderul extremei drepte austriece Heinz-Christian Strache se declara dispus la compromisuri cu Rusia, relatează AFP.
Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ, extremă dreapta) a anunţat luni seara că-şi retrage imediat toţi miniştrii din Guvernul format împreună cu conservatorii cancelarului Sebastian Kurz, fără să aştepte alegerile legislative anticipate care ar urma să aibă loc în septembrie.
Această plecare are loc în urma deciziei şefului Guvernului de a-l destiui pe ministrul de Interne de extremă dreapta Herbert Kickl. În jurul acestui oficial politic controversat, strategul FPÖ, a apărut o nouă criză luni, în cadrul coaliţiei, aflate în agonie.
Sebastian Kurz consideră profilul acestui ministru incompatibil cu desfăşurarea anchetei cu privire la înregistrarea video filmată în secret într-o vilă, la Ibiza, în 2017, care-l pune în discuţie pe Strache, fostul preşedinte al FPÖ, ce a demisionat sâmbătă din toate mandatele, inclusiv de vicecancelar.
”Este clar că domnul Kickl nu se poate ancheta pe sine însuşi”, a subliniat cancelarul.
O destuituire înseamnă o plecare din Guvern a tuturor miniştrilor FPÖ, a ameninţat Norbert Hofer, ministrul Transporturilor, noul şef desemnat al partidului.
În cele 18 luni de putere ale coaliţiei, ministrul de Interne s-a aflat în centrul a numeroase polemici. El a provocat un scandal naţional prin faptul că a pus să fie percheziţionat, abia intrat în funcţie, sediul serviciilor de securitate internă (BVT).
Numeroase documente sensibile au fost confiscate, iar serviciile de informaţii, care au considerat fiabilitatea BVT afectată, s-au distanţat de această instituţie.
FPÖ deţinea în continuare cinci portofolii - Interne, Externe, Apărare, Transporturi şi Infrastructură, Muncă şi Sănătate.
Cancelarul Kurz a îndemnat luni, în mod solemn, toate partidele de opoziţie - inclusiv extrema dreaptă - să ”garanteze stabilitatea” ţării, zguduită de spargerea coaliţiei. Această criză a condus la covocarea de alegeri anticipate.
Dreapta conservatoare a lui Kurz şi dreapta naţionalistă cu tendinţe eurosceptice încarnată de FPÖ, aliate din 2017, s-au unit într-o linie dură împotriva imigraţiei.
Liderii celor două formaţiuni îşi afişează bucuroşi înţelegerea ca pe un model care poate fi urmat la nivelul Uniunii Europene (UE), unde fornaţiuni naţionaliste şi-au multiplicat succesele elctorale în ultimii ani şi speră să-şi consolideze poziţia în Parlamentul European (PE), în urma scrutinului din UE de joi şi până duminică.
După criza politică declanşată de ”Ibiza-gate", lideri europeni au pus în gardă împotriva votării extremei drepte în aceste alegeri cruciale pentru viitorul Europei.
Liderul conservatorilor europeni, germanul Manfred Weber, a declarat că a învăţat o ”lecţie clară”, şi anume ”nu trebuie să le dăm acestor radicali vreo influenţă asupra Europei noastre”.
Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat la rezistanţă împotriva ”politicienilor care sunt de vânzare”, o trimitere directă la scandalul austriac.
Înregistrarea video de la Ibiza arată un lider politic ”care nu are în mod clar interesul Europei la suflet”, a comentat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).
În declaraţii făcute în stare de ebrietate, înregistrate cu camera ascunsă, într-o întâlnire organizată cu scopul de a-l prinde într-o capcană, fostul lider al extremei drepte ia în calcul să ofere contracte publice austriece unor susţinători financiari ruşi.
El evoca de asemenea un sistem de finanţare ilegal al FPÖ, un partid pe care-l conducea din 2005, în fragmente dezvăluite vineri de către presa germană, dar a căror origine nu a fost stabilită.
În faţa unor posibile repercusiuni ale acestui scandal asupra scrutinului european, şefa extremei drepte franceze Marine Le Pen, aliata FPÖ, s-a distanţat de fostul lider austriac, căruia i-a reproşat o ”greşeală grea”.
Efectele acestui cutremur politic din Austria se resimt într-un prim sondaj, publicat luni, după acuzarea FPÖ.
Patridul austriac de extremă dreapta a înregistrat o scădere de cinci puncte procentuale în intenţiile de vot, la 18%, în timp ce partidul conservator al lui Kurz este creditat cu 38% din intenţiile de vot, în creştere.
Sursa: News.ro
Și-au lăsat copilul cu o bonă și au instalat o cameră video secretă. Când au văzut ce se întâmpla în absența lor au fost... SUA: Proteste în toată ţara faţă de legile stricte privind avortul...
