Amendamentul doi spune: "O militie bine organizata fiind necesara pentru securitatea unui stat liber, dreptul poporului de a detine si de a purta arme de foc nu va fi incalcat".
La acel moment, era vorba, sustin partizanii reglementarii portului de arme, de a impiedica statul sa incerce sa preia controlul asupra statelor membre.
In iunie 2008, Curtea Suprema a interpretat amendamentul ca un drept al fiecarei persoane de a purta o arma asupra lui pentru autoaparare. Calificata istorica la acel moment, decizia nu se aplica decat la nivelul statului federal, deoarece se referea doar la orasul Washington.
Doi ani mai tarziu, un locuitor din Chicago (Illinois), unde armele sunt complet interzise, a declarat ca este ingrijorat de posibilitatea de a se apara de "dealeri si de bande" si a sesizat Curtea pentru a extinde aceasta interpretare la toate statele federale.