Urmărește A1 pe Discover CSM a decis, marti, admiterea cererii de aparare a independentei sistemului judiciar ca urmare a prezentarii in mass-media a declaratiilor unor personalitati politice in legatura cu anchetele Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) referitoare la organizarea si desfasurarea referendumului.
In sedinta de marti, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara cu privire la apararea independentei sistemului judiciar ca urmare a prezentarii, pe mai multe posturi de televiziune, in presa scrisa si on-line din tara, a unor afirmatii facute de presedintele onorific al Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu, de catre presedintele interimar (in perioada 10 iulie-27 august 2012) al Romaniei, Crin Antonescu, precum si de Victor Ponta, prim-ministru al Romaniei cu privire la presupuse abuzuri in anchetele pe care Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) le efectueaza in legatura cu modalitatea de organizare si desfasurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
In 16 august, conducerea CSM a solicitat Inspectiei Judiciare efectuarea verificarilor necesare pentru a se stabili daca s-a adus atingere independentei justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia si a sistemului judiciar, apreciind ca afirmatiile si declaratiile publice ale personalitatilor publice mentionate, sunt de natura sa se creeze o presiune cu potential de intimidare si decredibilizare a institutiilor din justitie si a corpului procurorilor romani.
Conducerea CSM a apreciat ca mesajele publice ale celor trei reprezentanti marcanti ai vietii politice romanesti promoveaza, direct si fara echivoc, ideea ca justitia este aservita politic sau, mai mult, controlata politic, aspectele prezentate punand in discutie atat independenta magistratilor, cat si a sistemului judiciar in ansamblul sau, conturandu-se ideea unei justitii care nu corespunde standardelor europene si care raspunde la comenzi politice.
Prin afirmatiile celor trei lideri s-a creat impresia publica referitoare la faptul ca scopul activitatii organelor de urmarire penala este acela de a verifica in ce fel cetatenii care s-au prezentat la referendum au votat si nu verificarea eventualelor fraude comise in legatura cu procesul electoral prin incalcarea dispozitiilor obligatorii care reglementeaza organizarea si desfasurarea referendumului (Legea 3/2000 si Codul penal).
Prin afirmatiile facute, liderii politici mentionati au depasit limitele admisibile ale discursului public politic, asa cum sunt protejate de dispozitiile art. 10 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra libertatea de exprimare. Dreptul la libertatea de exprimare nu este insa unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri, in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
Analizand rezultatul verificarilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca declaratiile analizate sunt de natura a aduce atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei cu consecinta subminarii autoritatii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar in ansamblul sau si, considerand intemeiata cererea de apararea independentei sistemului judiciar si a magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie, a procedat la admiterea ei.
