Sâmbătă, Olivier Veran, 39 de ani, neurochirurg la bază, dar politician din 2012, proaspăt ministru al Sănătății în Franța de fix o lună, trântește un mesaj pe Twitter, care devine imediat viral.
Un doctor-politician aruncă o piatră în apă și...
Președintele Emmanuel Macron dă și el share. Oamenii intră în panică și își fac stocuri de paracetamol.
Dar sfatul stârnește și controverse, pentru că nu există dovezi clare în acest sens. Asocierea dintre ibuprofen și agravarea COVID-19 nu este dovedită științific. Nici Olivier Veran nu a susținut vreun moment că ar avea dovezi, ci a prezentat o ipoteză, ca urmare a unui sondaj realizat de Agenția Națională Franceză pentru Siguranța Medicamentelor și Produselor pentru Sănătate (ANSM).
ANSM susținea în 2019, că medicamentele respective ar putea, AR PUTEA!, contribui la agravarea varicelei și a unor infecții bacteriene.
Teza este reîncălzită în revista The Lancet, care face legătură cu riscul de infecție severă cu COVID-19. Autorii lucrării lansează o ipoteză despre care spun că nu e confirmată, dar care poate duce la un conflict privind tratamentul.
Acuzații de fake-news pentru ministrul Sănătății din Franța
Doctorul Gabriel Diaconu, psihiatru, investigator asociat al grupului McGill de studii asupra suicidului, Universitatea McGill , Montreal, Canada, și unul dintre oamenii apreciați în (social) media pentru explicațiile medicale, detaliază modul prin care statistica medicală nu poate fi aprofundată de toți medicii și cum unii dintre aceștia se bazează pe „ghiduri, recomandări, decizii oficiale” și citirea lor pe diagonală.
Gabriel Diaconu spune că mesajul ministrului francez este unul hazardat, în contextul în care ibuprofenul tratează „foarte multe evenimente medicale comunitare sezoniere, care n-au dispărut doar pentru că avem pandemie” de coronavirus. „Mesajul se bazează pe o analiză îngustă, tehnică și specifică a unui număr foarte mic de cazuri. Ministrul a dezinformat pentru că ar fi trebuit să știe, ca medic, ce înseamnă știință”, a spus Gabriel Diaconu.
Citește și: Lista medicamentelor cu care sunt tratații românii infectați cu coronavirus!!
Conflict între Agenția Medicamentului și Organizația Mondială a Sănătății
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România confirmă afirmațiile de mai sus, într-o traducere a comunicatului de presă al Agenției Europene a Medicamentului (EMA). Conform comunicatului, „pacienților și și profesioniștilor din domeniul sănătății li se recomandă să aibă în vedere toate opțiunile de tratament avute la dispoziție, inclusiv administrarea de paracetamol și medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Informațiile despre medicament ale fiecăruia dintre aceste medicamente precizează beneficiile și riscurile specifice ale acestora, de care trebuie ținut cont în aceeași măsură ca și de ghidurile naționale de tratament”.
De asemenea, EMA trimite pacienții cu nelămuriri să discute cu medicul sau farmacistul și recomandă împotriva folosirii abuzive a medicamentelor. „Pacienții și profesioniștii din domeniul sănătății pot utiliza în continuare medicamentele antiinflamatoare (de tipul ibuprofenului) conform Informațiilor despre medicament aprobate. Recomandarea actuala este ca aceste medicamente sa se utilizeze în cea mai mică doză eficace și pe termen cât mai scurt posibil.”, se arată în comunicat.
În ciuda acestor mesaje precise transmise de EMA, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a transmis într-o conferință de presă, prin vocea unui purtător de cuvânt, că deși nu există studii recente care să stabilească o legătură între ibuprofen și creșterea ratei mortalității, „OMS recomandă paracetamol, nu ibuprofen, în automedicație”.
Decizia OMS de a susține teoria ministrului francez al Sănătății este considerată la fel de controversată de către medici, care spun că OMS „nu are jurisprudență pe medicație”.
Organizația Mondială a Sănătății nu este de altfel la prima controversă, de-a lungul celor peste 70 de ani de funcționare.
- În urma unui experiment în Uganda, în anii 1960, prin care li s-a permis recoltarea de sânge de la copii, pentru a studia bolile locale, cercetătorii ar fi infectat copiii cu vaccinuri pentru a studia anticorpii;
- Mai recent, în 2007, OMS a fost acuzată că a exagerat pericolul gripei porcine și că a semănat „frică și confuzie”, în loc să informeze;
- Și în timpul crizei Ebola au existat acuzații, de data aceasta de finanțare insuficientă, birocrație și structură deficitară;
- Conform Associated Press, OMS cheltuia în 2016 în jur de 200 de milioane de dolari anual pe călătorii, iar directoarea de atunci, Margaret Chan, stătea într-o cameră de hotel de 1.000 de dolari pe noapte când vizita vestul Africii.
- Un an mai târziu, OMS îl numește Ambasador al Bunăvoinței pe președintele din Zimbabwe, Robert Mugabe. OMS l-a lăudat pentru preocuparea pentru sănătatea publică, însă statele membre OMS au atras atenția asupra respectării deficitare a drepturilor omului de către Mugabe. O zi mai târziu, numirea a fost retrasă;
Ce medicație se folosește în România
Recomandarea OMS este și ea contestată. Există medici, chiar în România, care atrag atenția că și „administrarea paracetamolului poate provoca probleme foarte grave”.
Medicul Cătălin Cârstoveanu, şeful secţiei terapie intensivă la Spitalul Marie Curie, a vorbit la Antena 3 despre efectele negative a administrării paracetamolului. „În primul rând, părinţii nu ştiu că paracetamolul este un medicament care nu este atât de inofensiv. E o problemă foarte importantă şi administrarea acestui paracetamol toată ziua poate provoca probleme foarte grave. Toxicitate şi colegii noştri de la Spitalul Grigore Alexandrescu văd astfel de cazuri frecvent”, a spus medicul de Cătălin Cârstoveanu.
Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că discuțiile legate de ibuprofen „au fost și în cazul altor infecții virale”. „Ar fi bine de evitat, însă nu există niște dovezi foarte clare în momentul ăsta. Nu există dovezi clare că Ibuprofenul a făcut rău. E o ipoteză de lucru”.
Ministerul Sănătății a introdus ibuprofenul pe lista de medicamente de interes strategic pentru România, având la bază lista medicamentelor esențiale publicată chiar de OMS. Pe listă se află medicamente şi vaccinuri, între care: cisplatin, paracetamol, ranitidină, vaccin difteric, tetanic, pertusis, polio inactivat, vaccin antigripal, vaccin hepatitic B, vaccin meningococic, vaccin pneumococic, vaccin antirabic, vaccin antirujeolic, rubeolic, vaccin antitetanos, acidul folic, aspirină, augmentin, ampicilină, amoxicilină, vaccin BCG, diazepam, gentamicină, heparină, ibuprofen, imunoglobulină, insulină, ketoprofen, loperamid.
De la controversă, la fake-news
Adrian Marinescu, medic la Matei Balș, a vorbit și despre teoriile conform cărora în Italia situația este atât de gravă din cauza ibuprofenului. "În niciun caz poveștile acelea că italienii de asta au ajuns în punctul ăsta, că au luat Ibuprofen, nu se susțin, sunt cu totul alte lucruri la ei - populația este în vârstă, altă formă de virus, adică în niciun caz Ibuprofenul nu a schimbat situația din Italia”, a spus Marinescu.
Știri false au început să apară și în Europa, dar acestea au fost demontate rapid de autorități. Sunt genul de mesaje care circulă pe WhatsApp și pe care uneori le putem găsi traduse și modificate chiar și în România.
Mesajele contradictorii ale experților și propagarea rapidă a unor știri false a accentuat stările de confuzie și teamă în rândul populației din România. Oamenii au luat cu asalt farmaciile în ultima perioadă, mai ales după anuțul președintelul privind instaurarea stării de urgență, iar paracetamolul a devenit în scurt timp nevoia primară a cumpărătorilor, înlocuind hârtia igienică sau făina.
Ce este ibuprofenul
Ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian, utilizat ca antiinflamator, analgezic și antipiretic. Printre principalele indicații se numără: durere de intensitate ușoară până la moderată, febră, poliartrită reumatoidă, artroză și dismenoree.
În UE, ibuprofenul este în cele mai multe cazuri autorizat prin proceduri naționale, cu indicația de utilizare ca analgezic, iar în unele țări și ca antipiretic (medicament pentru combaterea febrei). Este disponibil pe scară largă ca medicament cu eliberare fără, precum și pe baza de prescripție medicală.
Ibuprofenul cu administrare orală, în doze de 100 mg, 200 mg sau 400 mg și soluții orale (OTC sau pe baza de prescripție medicală) se utilizează, in funcție de forma de prezentare, la adulți, copii și sugari începând cu vârsta de trei luni, în vederea tratamentului pe termen scurt al febrei și/sau durerii, în caz de dureri de cap, gripă, afecțiuni dentare și dismenoree.
Ibuprofenul este prescris totodată și pentru tratamentul artritei și afecțiunilor reumatice.
Surse: Business Insider, BBC, Antena3, Hotnews.ro, EMA, Wikipedia
Biblioteca Metropolitană București funcționează online! Concursuri, jocuri, spectacole de teatru şi recitaluri de muzică... Program Carrefour, pe timpul stării de urgență. Măsuri speciale împotriva coronavirus...
