Urmărește A1 pe DiscoverLa 4 martie 1977: o dată care a a marcat într-un mod tragic România. O dată pe care copii noștri o vor învăța din manuale, dar care nu poate fi rezumată simplu: cutremurul din 4 martie 1977. E una dintre cele mai mari tragedii care a lovit România contemporană, iar de atunci au trecut 39 de ani. Un seism care a avut 7,2 grade pe scara Richter.
Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, timp de aproape un minut, românii au trecut prin clipe de coşmar. Epicentrul cutremurului a fost în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 100 de km.
Urmările au fost devastatoare: peste 1.500 de victime, 11.300 de răniţi şi aproape 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.
Cum s-a produs?
Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21.22. Epicentrul s-a situat în Munții Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 km. Seismul cu efecte devastatoare a avut o durată de 55 de secunde. Unda de șoc s-a resimțit în aproape toată regiunea balcanică.
.jpg)
Centrul Vechi, București
A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.
CITEȘTE ȘI: CUTREMURUL din 4 martie 1977: "Filmul” mortii actorului Toma Caragiu
Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.
Strada Smârdan, Centrul Vechi
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității.
În București s-au prăbușit atunci o mulțime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ș.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.
În afară de capitala țării, cele mai afectate județe au fost cele situate în proximitatea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.
Blocul Dunărea, Universitate
De asemenea, seismul a afectat și Bulgaria. În orașul Sviștov, aflat în nordul țării, peste 100 de oameni au murit și trei blocuri mari de locuințe au fost distruse.
La data producerii cutremurului, șeful statului, Nicolae Ceaușescu, și soția sa se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a aflat despre dezastrul din țară de la un oficial român.
Inițial, știrile referitoare la cutremur erau confuze, iar populația vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicație nu au funcționat câteva ore.
Populația a ieșit în stradă, speriată de posibilele replici seismice.Pe moment, autoritățile nu au luat nicio măsură concretă. S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de muncă. Nouă unități spitalicești au fost scoase din funcțiune.Spitalul de Urgență Floreasca din București, deși grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior el va fi evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere este transformat în punct de treiere pentru răniți. Până în dimineața de 5 martie se lucrează la reabilitarea rețelelor utilitare — apă, gaz, telefoane, curent electric.
Oameni adunați în București după cutremur
După restabilirea legăturii cu țara, Nicolae Ceaușescu a instituit starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. Cuplul prezidențial și delegația română aflată în Nigeria s-au întors în România în timpul nopții de 4 spre 5 martie 1977. În zilele următoare, șeful statului a făcut vizite în București pentru evaluarea pagubelor produse.
Echipele de militari și pompieri însărcinate cu salvarea posibililor supraviețuitori au beneficiat de ajutoare de la Crucea Roșie. Lor li s-au alăturat cascadorii de studioul de film de la Buftea și mulți voluntari. Au fost salvate de sub ruine numeroase persoane, unele chiar și după multe zile, când nu se mai credea că este posibilă supraviețuirea.
Zona Universității transformată în ruine
Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popa; fizicianul Florin Ciorăscu.
Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.
Surse text și imagini: Agerpres, Istoria în imagini
+18 Imagini groaznice cu teroarea din Bucureşti imediat după cutremurul din '77!... CUTREMURUL din 4 martie 1977: "Filmul” mortii actorului Toma Caragiu...
