Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, împreună cu un grup de cercetare din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității București, a analizat primele 18 zile de circulație a coronavirusului în România.
Informațiile folosite au fost furnizate de Ministerul Sănătății și de alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare cu COVID-19.
„Indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială.”
GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:
1. Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;
2. Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.
3. Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic.
4. Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată.
5. Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație.
Astfel, studiul concluzionează că reacția autorităților a fost corectă, corelată cu ritmul de răspândire a coronavirusului în România.