Cum va fi înmormântat ÎPS Pimen, mort în urma infecției cu noul coronavirus? BOR a anunțat măsurile speciale ce vor fi luate

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor s-a stins din viață în noaptea de marți spre miercuri. Era internat, de la sfârșitul lunii aprilie, pe secția de ATI a Institutului Matei Balş din Capitală și intubat de la 1 mai.

„Înaltpreasfinţitul Pimen a trecut la Domnul.

Biserica Ortodoxă Română a pierdut astăzi un vrednic de pomenire ierarh al ei, pe cel care a fost Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor în ultimii 29 de ani şi al cărui nume, alături de ale altor înaintaşi ai săi, va rămâne mereu legat de ocrotirea splendidelor mănăstiri bucovinene.

Gândul său mărturisit adesea are azi o reverberaţie aparte: <<Pentru asta am devenit preot. Să învăţ a muri în fiecare zi. Ne pregătim în fiecare zi de marea întâlnire cu El.>>”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

Înmormântat în condiții speciale

Mai mult, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române a dezăluit că înmormântarea ÎPS Pimen se va face respectând legislația în vigoare pentru cazurile persoanelor decedate diagnosticate cu noul coronavirus.

„Conform legislaţiei în vigoare pentru cazurile persoanelor decedate diagnosticate cu Covid, după punerea în sicriul sigilat, acesta va fi preluat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care, împreună cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, va decide data şi detaliile înmormântării.

Citește și:

De unde a luat ÎPS Pimen coronavirusul? Răspunsul este halucinant "sunt încolțit cu glonțul de argint". Nu l-a luat din Biserică!

Mormântul se află la mănăstirea Sihăstria Putnei din judeţul Suceava. În actuala situaţie, conform Statutului BOR, cel care va administra temporar eparhia este Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Damaschin Dorneanul”, a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

ÎPS Pimen a primit un tratament experimental pentru tratarea COVID-19

ÎPS Pimen a fost transportat cu elicopterul de la Spitalul Judeţean din Suceava la Bucureşti pe data de 20 aprilie, împreună cu un bărbat de 47 de ani aflat în stare gravă, intubat.

În spital, medicii au aplicat mai multe scheme de tratament, eficiente de cele mai multe cazuri, în încercarea de a-l salva. Arhiepiscopul a primit doze de Remdesivir, dar și de plasmă prelevată de la pacienţi vindecaţi de COVID-19.

Citește și:

ÎPS Pimen a murit în urma infecției cu noul coronavirus. Arhiepiscopul Sucevei și al Rădăuților primise trei doze de plasmă în încercarea de a fi salvat

În cazul înaltului prelat, dar şi în cazul altor 20 de pacienţi aflaţi în stare gravă medicii au folosit şi un tratament experimental, recent aprobat în SUA: filtrarea sângelui împotriva furtunii de citokine, o metodă de purificare extracorporeală a sângelui menită să reducă răspunsul inflamator al organismului.

Ancheta epidemilogică nu a descoprit, nici acum, cum a fost infectat ÎPS Pimen cu noul coronavirus.

Cine a fost ÎPS Pimen

ÎPS Pimen a urmat cursurile medii ale Liceului din Râmnicu Sărat, iar între 1948 şi 1951 a studiat la Seminarul monahal de la Mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire, absolvind în 1951.

La 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, primind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon.

A fost hirotonit ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universitatea din Köln. A fost numit iconom şi apoi stareţ al Mănăstirii Putna (1957-1961). Între 1974 şi 1978 este stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava. De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor.

La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Suceveanul şi hirotonit în 24 iunie 1982.

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în 24 ianuarie 1991 a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi întronizat la Suceava în 3 martie 1991, scrie Basilica.ro.