Urmărește A1 pe DiscoverPotrivit Adevărul, Gheorghe Dincă a acceptat să le deseneze pe cele două fete pe care le-a abuzat și ucis după multe refuzuri. Dacă pe Luiza a desenat-o zâmbind, în cazul Alexandrei, însă, el a fost agresiv. Niciuna dintre ele, însă, nu a fost desenată cu urechi, iar procurorii au explicat acest lucru.
Astfel, Gheorghe Dincă a desenat-o pe ”Prima”, adică pe Luiza Melencu, în cazul căreia a insistat în zona capului. Liniile au fost trasate fin, în gesturi scurte artistice, ca și cum ar circumscrie aluziv persoana.
În cazul Alexandrei, însă, desenul a fost făcut mai rapid, fiind ca un joc care îl face pe inculpat să verbalizeze cu jovialitate. Trasarea liniilor nu se mai realizează cu fineţea cu care a fost desenată ”prima”. Presiunea scrisului este mai accentuată, tremorul este mai pregnant.
Niciuna dintre fete nu a fost desenată având urechi, iar explicațiile date de procurori este simplă: a sugerat prăbuşirea comunicării, indiferenţa la acţiunile victimei. Cu alte cuvinte, inculpatul nu este interesat de victima sa şi nici impresionat de vocea/ţipetele ei, pentru că nu este dispus să audă nimic.
Cazul Caracal: Alexandru Cumpănașu, decizie de ultimă oră: ”Au plâns destul verișorii mei!”
De asemenea, faptul că a insistat asupra părului a arătat, în cazul Luizei, o semnificaţie psihosexuală specială subliniind feminitatea. Părul este dispus cumva într-o parte (spre stânga, privind dinspre victimă) în jurul unui chip zâmbitor. Expresia feţei îndreaptă atenţia asupra percepţiei unui spirit ludic, o fată vorbăreaţă/comunicativă, capabilă să-şi păstreze optimismul chiar şi în situaţii critice. În cazul Alexandrei, însă, părul este dispus cumva într-o parte (spre stânga, privind dinspre victimă) în jurul unui chip fad, lipsit de expresie. Expresia feţei este ştearsă, nonemotivă, uşor tristă.
