George Litarczek, cunoscut ca "parintele anesteziei din Romania", a format generatii de anestezisti-reanimatori care s-au raspandit in intreaga lume. La cei 85 de ani ai sai, traieste la etajul 9 al unui bloc-turn din cartierul Balta Alba. L-am gasit butonand la calculator pe reteaua netlog.com.
Nu a vrut sa-si faca pagina pe Facebook sau Twitter, pentru ca "cine vrea sa ma gaseasca si sa dialogheze cu mine ma gaseste si pe Netlog". N-a vrut musai sa se faca anestezist. Voia sa faca chirurgie. Si a facut chirurgie, dar din cand in cand profesorul ii dadea "sa faca si anestezie, din asta... moderna. Dar daca mi-au pus in brate aparatul si m-au pus sa-l descurc..."
Este nascut (asa cum ii place sa se spuna, si nu "s-a nascut", pentru ca "eu n-am avut nici un merit sau n-am participat la treaba asta") in 22 decembrie 1925, la Boston, unde tatal sau primise o bursa Rockefeller. Il trimisese Mitica Ionescu, seful Clinicii Filantropia, pentru a studia boli de nutritie. Acolo "am aparut eu". N-a stat mult in America, pentru ca in doua luni familia Litarczek s-a mutat in Anglia. Bursa tatalui a continuat la Cambridge, unde a si invatat prima lui limba: engleza.
Familia Litarczek a ales sa se intoarca in Romania, desi tatal primise oferte de a ramane la Cambridge, dar "inainte de razboi Romania era tara in care se venea, nu din care se pleca, asa cum se intampla acum. Si nu era nici un motiv sa pleci din tara. Daca aveai o meserie buna, traiai linistit.
Nici medicina din Romania nu era la diferenta mare de ce era in Apus. Aici e figura. De altfel, prietenul si cole-gul meu profesorul Setlacek, cu care am lucrat o viata intreaga, a si scris o carte: «Medicina romaneasca, medicina europeana».
Si a fost medicina europeana pana au venit fratii comunisti peste noi si s-a terminat totul. De fapt, nu s-a terminat totul, s-a schimbat total profilul intreg al natiei noastre.
De altfel, romanul de astazi nu are nici o legatura cu romanul de acu' 60 de ani. Vorbesc de omul de rand". Gabriel Litarczek este de parere ca romanul de azi si-a schimbat punctele de reper. "Daca il intrebi de proprietate, in capul lui e haos. Daca il intrebi de libertate, prin asta intelege ca face exact ce vrea. Respectul omului fata de om, in societatea romaneasca de azi, sa-mi fie iertat, dar nu mai exista."
Tot articolul, in Jurnalul National
SPECIAL! Taxa pe credinta... SPECIAL: Nu-l meritam pe Brancusi!...