Jurnaliştii publicației locale Ziarul de Iaşi au stat de vorbă cu mai mulți patroni din județ, care au ales în ultima perioadă să acopere lipsa de personal cu muncitori străini, pentru a vedea cum sunt aceştia primiţi de ieşeni şi, totodată, care sunt avantajele şi dezavantajele în atragerea persoanelor din afara UE pe piaţa muncii din Iaşi.
Scandalul din Ditrău a stârnit reacții vehemente în toată țara
Scandalul din Ditrău, judeţul Harghita, unde cei doi muncitori din Sri-Lanka au fost alungaţi de la firma angajatoare, urmare a demersurilor făcute de locuitorii din zonă, a stârnit, în ultimele zile, reacţii diverse, de la acceptare la prejudecăţi, discriminare şi violenţă.
În judeţul Iaşi, din cei 1.057 de angajaţi străini din afara spaţiului comunitar care erau la sfârşitul anului 2019, 28 sunt din Sri-Lanka, conform datelor primite de la Serviciul pentru Imigrări Iaşi. Dintre aceştia, 19 se află “sub aripa” Grupului Tester. “Ce diferenţă este între un român, un sri-lankez, un elveţian, un neamţ şi un vietnamez? Nu avem toţi drepturi egale?”, spune Bogdan Piţigoi, fondatorul şi preşedintele Grupului Tester.
“Prima dată noi trebuie să ne situăm în timp şi spaţiu. Suntem în anul 2020, în România, care este în Europa şi care activează într-o economie globalizată. Unul dintre principiile care funcţionează în această lume şi care în Europa este chiar legiferat este libertatea de circulaţie. Cei care s-au comportat aşa cu muncitorii străini nu au rude care lucrează în străinătate? Oare dacă românii noştri care pleacă din ţară ca să câştige mai mulţi bani, aşa cum îşi doresc, ar fi trataţi aşa de către locuitorii ţărilor respective, oare ar fi mulţumiţi?”, mai spune prerezentantul grupului.
"Ne facem treaba cu ei. Sunt oameni muncitori!"
Și un alt patron de companie care se ocupă de construcţii civile şi industriale, lucrări de instalaţii, infrastructură rutieră a mărturisit că a apelat la oameni din spațiul extracomunitar pentru a suplini locurile rămase vacante în firma sa.
Lipsa muncitorilor şi a pesonalului tehnic calificat îl obligă să aducă persoane din alte ţări. “Ne facem treaba cu ei. (...) Realitatea ne dovedeşte că nu avem oameni cu care să lucrăm, sau cei pe care îi avem sunt foarte slab calificaţi. Activitatea în construcţii este una riguroasă, serioasă. Vorbim despre o rigoare care ne pune în situaţia de a răspunde cu capul, a construi nu înseamnă a face lucrurile de mântuială. Noi avem 42 muncitori, maiştri din Asia, iar de la 1 aprilie mai aducem încă 45, inclusiv un inginer de-al lor, pentru că este necesar”, a spus pentru “Ziarul de Iaşi” Viorel Cozma, cel care conduce una dintre cele mai mari firme de profil din județ.
Reparație în "stil românesc". Găurile din conducta de alimentare cu apă a orașului Hațeg, astupate cu bucăți d... Botez încheiat la spital, în județul Brașov. Mâncare expirată și mizerie de nedescris la un restaurant...
