Urmărește A1 pe DiscoverConform Eurostat, România ocupă o poziţie defavorabilă în rândul statelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte indicatorul NEET (acronimul pentru formularea „Not in Education, Employment or Training“), fiind pe locul patru în topul statelor cu cele mai mari niveluri ale acestui indicator.
Dintr-o generaţie de peste 3,5 milioane de locuitori cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un procent de 20,4%, adică peste 730.000 de tineri, se încadrează în categoria celor care nici nu lucrează şi nici nu învaţă.
„Aceşti tineri reprezintă un segment al populaţiei parţial inactive, nu total, în sensul că mulţi dintre ei sunt «freelanceri» nedeclaraţi, adică desfăşoară o activitate care nu este fiscalizată şi care nu reprezintă neapărat o muncă calificată: azi sunt zilieri, mâine aduc o maşină din Germania pe care să o vândă sau fac comerţ de graniţă, iau produse mai ieftin din Republica Moldova şi din Ucraina pe care le vând mai scump în România.“, dclară o sursă pentru Manager Express
ROMÂNIA SE SITUEAZĂ ÎN TOPUL CELOR 3 ȚĂRI DIN EUROPA ÎN CEEA CE PRIVEȘTE RATA ABANDONULUI ȘCOLAR
Din punct de vedere al sexelor: 18,3% dintre fetele românce abandonează şcoala, procentul fiind semnificativ mai mare decât cele înregistrate în Spania sau în Bulgaria.
Viitorul in Romania arată promițător ținând seama de faptul că abandonul şcolar în ţara noastră este în creştere, în vreme ce la nivelul întregii Uniuni Europene, tendinţa generală, inclusiv în Bulgaria, este de scădere, mai mult decât atât aceşti tineri nu doresc să intre în câmpul muncii după abandonarea studiilor. Rata de părăsire timpurie a şcolii rămâne la un nivel ridicat din cauza superficialităţii guvernanţilor.
Printre principalele motive ale abandonului școlar se numără lipsa de atractivitate faţă de ceea ce se numeşte învăţământ tradiţional, lipsa de educaţie a mediului în care cresc şi se dezvoltă copiii, dar şi anumite cutume ale unor minorităţi entice.
Astfel, educaţia are nevoie de cei 6% din PIB. Bune intenţii există şi la nivel de inspectorate şcolare şi de unităţi de învăţământ şi de diverse ONG-uri şi organizaţii, dar banii lipsesc şi vor lipsi în continuare, aşa cum se preconizează, atâta timp cât politica românească va exclude din preocupările ei educaţia acestui popor.
O bunică de 82 de ani a lovit cu mașina un bărbat, în curtea unei biserici din Ploiești! Care a fost motivul... O bătrână din Giurgiu a fost găsită decedată după ce a dispărut de la domiciliu...
