Urmărește A1 pe DiscoverDescendentul unei dintre cele mai vechi familii boierești s-a stins astăzi la 90 de ani. Prințul Șerban Cantacuzino, fiul lui George Matei Cantacuzino, este recunoscut pentru implicarea sa în restaurarea monumentelor istorice din România.
Prințul Șerban Cantacuzino a fost membru onorific al Uniunii Arhitecţilor din România și președintele Fundaţiei Pro-Patrimonio care a avut un cuvânt de spus în restaurarea monumentelor valoroase din România.
Prințul Șerban Cantacuzino cu soția lui, Anne, pe care a cunsocut-o la Londra
Între 1979 și 1994, Prințul Șerban Cantacuzino a fost secretarul Comisiei Regale de Arte Frumoase. A fost membru al Institutului Regal al Arhitecților Britanici, iar după căderea regimului comunist, a devenit membru onorific al Uniunii Arhitecților din România.
În 1988, Regina Elisabeta a II-a i-a acordat titlul de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (CBE).
Șerban Cantacuzino a revenit pentru prima dată în țară în 1971. Apoi, s-a implicat pentru a face cunoscut patrimoniul României. Britanicii au fost pasionați de cultura țării noastre.
Printre proiectele finalizate de Prințul Șerban Cantacuzino se numără și refacerea și integrarea în circuitul turistic a unor locuințe tradiționale și vile de patrimoniu, precum și restaurarea mai multor porți vechi din orașul Brașov. Acțiunea cu cel mai mare impact a fost comandarea, în 2013, a unui studiu de evaluare a sitului Roșia Montană (realizat de o comisie mixtă alcătuită din experți de la Universitățile Oxford și Leicester), în sprijinul înscrierii acestuia în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit dacianabranea.com.
Șerban Cantacuzino a dus mai departe reputația tatălui său, George Matei Cantacuzino. Acesta din urmă a fost arhitectul care a proiectat multe clădiri de renume din țară.
Printre cele mai cunoscute lucrări ale arhitectului, pictorului şi scriitorului George Matei Cantacuzino se numără imobilul Creţulescu de pe Calea Victoriei (1939), Palatul Chrissoveloni (1928), imobilul Bragadiru din Piaţa Lahovary (1935), o serie de reşedinţe personale din Bucureşti, printre care vilele Nae Ionescu, Mavrocordat şi Florica Policrat (1935), precum şi unele construcţii de pe litoral, cum ar fi Hotelul Rex din Mamaia, potrivit publicației Adevărul.
Foto: http://dacianabranea.com/
VIDEO! Carne expirată de o lună sau depozitată în spaţii insalubre. Imagini șocante care au stârnit revoltă pe internet!... Se contruiesc în România și nu sunt biserici! Trei spitale noi DE STAT urmează să fie ridicate în Capitală...
