Manelele existau și acum 300 de ani! Ce muzică ascultau boierii la petreceri

• Hai la masă, România! Noul sezon Chefi la Cuțite de vede duminica de la ora 20:00 și de luni până miercuri de la 20:30 numai pe Antena 1 și în AntenaPLAY
• Marele Premiu de Formula 1™ din Las Vegas e online exclusiv în AntenaPLAY! Vezi cursele în perioada 22 - 24 noiembrie 2024!

Istoria reprezintă, printre altele, un infinit de curiozități inedite despre tradițiile, obiceiurile, orânduirile și activitățile de la secol la secol.

Ne oprim astăzi asupra termenului de boier. La o simplă căutare, DEX-ul îți va spune astfel: Stăpân de moșii, beneficiind de anumite privilegii; persoană din aristocrația feudală; nobil. Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat.

Mai pe înțelesul tuturor, boierul era un mare stăpân de pământ care deținea și o funcție înaltă în stat.

Prin 1850, existau în Moldova cam 2800 de familii de boieri, și în Muntenia 320, constituind un total de aproximativ 30.000 de boieri.

Pe lângă "afacerile" prilejuite de averea care trebuia întotdeauna înmulțită și valorificată, boierii aveau îndeletniciri dintre cele mai comune: socializarea. Care se îmbina perfect cu distracția.

În Bucureştiul de altădată una dintre cele mai importante distracţii existente erau balurile

Se ţineau la casele marilor boieri, fie chiar la Teatrul Naţional, invitaţii erau dintre burghezi sau chiar dintre personalităţile vremii. Baluri de sezon, baluri cu spectacol teatral, baluri cu muzică, baluri mascate, unele erau mai liberale, altele, de obicei clasic. Indiferent de anotimp sau de ocupaţie, bucureştenii iubeau viaţa şi se distreau de cele mai multe ori până de dimineaţă, scrie historia.ro.

Nimic nu era întâmplător, se trimiteau invitaţii din timp

„Balurile bucureştene erau împărţite după nivelurile de importanţă. De exemplu, după Postul Paştelui, primul bal se ţinea în casa familiei Şuţu, era primul bal al sezonului. Ei erau mai liberali spre deosebire de alte familii boiereşti, acceptau şi persoane politice, artistice, nu neapărat de viţă nobilă. Nimic nu era întâmplător, se trimiteau invitaţii din timp", povesteşte istoricul bucureştean Cezara Mucenic.

Muzica veche de la petrecerile boierilor de altădată

Historia.ro scrie despre notele psaltice, care erau la orginea zilei în muzica vremurilor. Sunetele se apropiau de muzica oriental turcească sau grecească, dar mai ales de cea bisericească. Astăzi, muzica psaltică este folosită doar în biserică.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Mică istorie a glasurilor psaltice:

În primul rând aportul turcesc este unul care ţine de îmbogăţirea stilului muzical, dar istoria acestor glasuri ţine de Grecia Antică. Autentice erau socotite glasurile I, II, III şi IV. Ţinând seama de locul lor de origine, ele luau următoarele denumiri: Glasul I – dorian Glasul II – lidian Glasul III – frigian Glasul IV – milesian sau mixolidian. Plagale erau socotite glasurile V, VI, VII şi VIII, derivate din cele patru autentice, de mai sus, primind următoarele denumiri: Glasul V – hipodorian Glasul VI – hipolidian Glasul VII – hipofrigian Glasul VIII – hipomilesian sau hipomixolidian.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Surse: historia.ro, Wikipedia