Patru români mor, în fiecare oră, în urma unui accident vascular cerebral. Iar victimele sunt din ce în ce mai tinere. 30% dintre pacienţi rămân cu sechele pe viaţă. Cu toate acestea, România nu are încă un program clar de recuperare. Avem, cu totul, numai 25 de specialişti. Anul trecut. erau doi.
Creierul uman este centrul de comandă al întregii noastre vieţi. Ne coordonează mişcările, vorbirea, simţurile şi emoţiile. Pe cât e de complex, pe atât de fragil în faţa celor mai mari inamici: anevrismul şi atacul vascular cerebral. Două afecţiuni care doboară astăzi pacienţi cu 15 ani mai tineri, în medie, decât în trecut.
Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de deces în lume şi a doua în România. Hipertensiunea, obezitatea, diabetul, colesterolul mărit, emoţiile puternice, furia, fumatul şi chiar consumul de droguri sunt principalele cauze ale unui AVC.
Un accident vascular cerebral ischemic apare atunci când circulaţia sângelui la o parte din creier este întreruptă şi oxigenul, nutrienţii nu mai ajung în ţesutul cerebral. Celulele încep să moară şi afectează rapid mai multe funcţii. De obicei mişcările braţelor, ale picioarelor şi vorbirea.
În România sunt acum 31 de centre de diagnostic, dar numai două de intervenţie. Nu există, încă, un program de recuperare a bolnavilor după un AVC. Aşa că rata de revenire a unui pacient, la noi, este de 0,1%. Media europeană este de zece la sută.
În fiecare an, la nivel mondial, peste 50 de milioane de oameni suferă un accident vascular cerebral. 13% dintre ei mor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii plasează ţara noastră în topul statelor cu un control scăzut pe latura neurologică, mai ales cea intervenţională.
