Sfânta Maria Mare 15 august 2018. Hram și pelerinaj la Mănăstirea Polovragi

Sfânta Maria Mare este unul dintre cele mai importante praznice din calendarul creștin ortodox. Pe 15 august sărbătorim Adormirea Maicii Domnului, zi în care aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica. Creștinii de pretutindeni pleacă în pelerinaj spre mănăstirile care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.

Una dintre aceste mănăstiri este Mănăstirea Polovragi. Acest sfânt lăcaș se află la nord-est de Târgu-Jiu, în Râmnicu Vâlcea, la poalele muntelui Polovragilor, într-un cadru de vis. Scrierile istorice indică faptul că această mănăstire datează din anul 1505. Ctitorii acestei bisericii au fost Patru Spătaru și Radu Comisul, fii boierului Danciu Zamona.

Despre Mănăstirea Polovragi

Istoria arată că în 1629 mănăstirea intra în posesia jupânului Paraianu Milescu, ban al Craiovei. Această mănăstire a fost construită de către Danciu Paraianu, cu ajutorul domnitorului Matei Basarb. Prima atestare documentară a acestui sfânt lăcaș datează din 6 iulie 1648. În anul 1693, mănăstirea, care a fost închinată Sfântului Mormânt de către cel de-al doilea ctitor al ei, este răscumpărată de Constantin Brâncoveanu.

Acesta o recuperează de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, fiind transformată în metoc al mănăstirii Hurez. Biserica a fost restaurată în timpul lui Constantin Brâncoveanu. La aceasta s-au adăugat un pridvor făcut în stil brâncovenesc, i s-a înălțat turla, clopotnița, zidurile cetății și chiliile au fost refăcute, iar interiorul a fost zugrăvit.

Lăcașul sfânt a trecut în rândul mănăstirilor ce corespundeau fortificațiilor defensive în timpul ocupației austriece. Mănăstirea Polovragi a devenit reședința generalului Stainville. Între 1718-1739, această mănăstire a adăpostit un batalion de oști. Din nefericire, în 1802, mănăstirea a fost tâlhărită de hoții lui Pasvantoglu. Scrierile istorice indică faptul că odoarele mănăstirii au fost ascunse de către călugări în apa Oltețului.

Despre arhitectura Mănăstirii Polovragi

Biserica, localizată într-un cadru feeric, la poalele munților, poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Mănăstirea este zidită în stil bizantin, având forma trilobată, cu abside laterale. Turla în formă poligonală are firide largi. Aceasta este decorată cu ornamente în partea superioară, acoperită cu tablă. Pronaosul și naosul au aceeași mărime, fiind foarte spațioase.

O capodoperă spectaculoasă o constituie catapeteasma care este făcută din lemn de tei. Ea ne amintește de vechile sculpturi românești, împodobită cu împletituri florale. Pridvorul a fost construit în stil brâncovenesc, foarte spațios, fiind susținut de 8 coloane din piatră.

Picturile au fost realizate între 1698-1705, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, fiind executate în frescă și păstrând tradiția bizantină. Primii meșteri care au terminat școala brâncovenească de la Hurez au avut onoarea să o decoreze, printre ei numărându-se Gheorghe Istrate, Ranite și Andrei Constantinos.

Despre pelerinaj

Mănăstirea Polovragi este situată în mijlocul naturii, fiind înconjurată de chilii. Astfel ea formează o cetate de apărare puternică. În curtea acestei biserici poți intra printr-o poartă imensă deasupra căreia se află clopotnița. Colecția muzeală a mănăstirii adăpostește o colecție bogată de icoane pe sticlă și lemn.

Creștinii merg în pelerinaj la această mănăstire să vadă icoanele vechi din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea. Mai mult decât atât, mănăstirea are și un depozit de carte veche ce cuprinde mai mult de 3.000 volume în limba greacă, slavonă și română. Credincioșii care ajung pe aceste meleaguri au onoarea de a vedea toate aceste obiecte de cultură, prețuind și mai mult mănăstirea.

În apropierea sfintei sărbători a Adormirii Maicii Domnului, ei merg în pelerinaj pentru a se ruga Sfintei Fecioare și a-i mulțumi pentru sprijinul neîncetat. Cu flacăra speranței încă vie, ei se roagă pentru familiile lor și pentru poporul român greu încercat.

Surse foto: festivaluri-romanesti.ro, inromaniasepoate.blogspot.com