Urmărește A1 pe DiscoverNoaptea de Sânziene va fi sărbătorită, începând de vineri şi până duminică în Bucureşti, cu muzică românească veche, jazz, cununi împletite, expoziţii şi lecturi şi scrisori de dor ticluite în grădinile ADP Sector 1, la Şcoala Centrală şi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Trupa Trei Parale, Mircea Vintilă, Luiza Zan & Iulian Pavelescu, Şcoala de Balet Jaqueline vor spune poveşti de Noaptea de Sânziene, vineri, de la ora 19.00, în grădina ADP Sector 1. La vremea solstiţiului de vară, venirea Sânzienele sosesc cu daruri de leac, folos şi dragoste. Publicul va admira expoziţii de patrimoniu, costum popular, ceramică, iar copiii de toate vârstele vor participa la ateliere.
De la ora 19.30, ARCEN deschide Grădina Interioară a Şcolii Centrale din Bucureşti (Str. Icoanei, nr. 3-5) în Ajun de Sânziene, pentru un eveniment dedicat sărbătorii din ”miezul verii” care marchează ziua ”când se înjumătăţeşte anul şi când Soarele joacă pe cer”.
Pentru ediţia din acest an, ARCEN va aduce în prim plan tema iubirii, cu semnificaţiile şi ritualurile de Sânziene legate de aceasta, pentru că ”de Sânziene s-a logodit Soarele cu Luna”, după cum spun tradiţiile, o zi în care dorul după sufletul pereche se accentuează şi fiecare îl caută, îl visează sau chiar îl întâlneşte. Tema va fi ilustrată prin fragmente din ”Nuntă în cer”, de Mircea Eliade şi ”Adam şi Eva”, de Liviu Rebreanu care vor fi citite în Grădina Interioară a Şcolii Centrale.
Aproape de miezul nopţii vor fi citite scrisori de dor ticluite de scriitori contemporani, despre iubiri neîmplinite sau ce se pot împlini doar dincolo de lumea aceasta. Seara va cuprinde şi dans în jurul frasinului plantat în 1891, cântece la fluier şi reinterpretări ale cântărilor populare, se vor împleti cununi de Sânziene şi vor fi aruncate peste casă. Intrarea este liberă şi se face în limita locurilor disponibile, fără rezervare în prealabil.
La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, de Sânziene, sâmbătă, de la ora 12.00, Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită la un atelier, o expoziţie şi poveşti despre plantele de leac cu Daniela Plugaru.
Cei prezenţi vor asculta poveşti despre Sânziene, vor împleti coroniţe, vor afla despre beneficiile sânzienelor şi ale altor plante de leac. În Sala Acvariu, va fi organizată o mică expoziţie cu ii din Galeria de Artă Ţărănească. Participarea la atelier este gratuită, dar se face pe bază de înscriere la adresa de mail: [email protected]. Participanţii sunt rugaţi să aducă flori de câmp pentru împletirea coroniţelor. Coordonatori vor fi Oana Constantin şi Simona Hobincu.
Irina Nicolau scria în ”Ghidul sărbătorilor româneşti” că ”24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcţie de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ţinere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaşte se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj [...] În alte locuri, greutatea sărbătorii este dată de relaţia cu Sânzienele, nişte zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii”.
De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene
De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene şi îşi împletesc din ele cununi şi cingători. Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri şi cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.
De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găseşti mai uşor iarba fiarelor care descuie lacăte. [...] De Sânziene este interzis să te scalzi, mai spune istoricul.
”În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se cureţe de forţele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi”, scria Irina Nicolau.
