Cernobîl. Zeci de milioane de kilometri pătraţi afectaţi, doze de radiaţii de 13.000 mai puternice. Reactorul nuclear va genera riscuri aproape TREI MILENII! Zona va putea fi locuită abia în anul 4986!!!

 
+13 click pentru
galerie

Pe 26 aprilie 1986 la ora 1:23:58, reactorul numărul 4 de la Cernobîl a explodat din cauza unor teste nereuşite, dar şi a unei echipe de specialişti fără experienţă. Reactorul fusese oprit în timpul zilei pentru a se efectua mai multe teste legate de siguranţa sistemului de răcire, care funcţiona cu ajutorul apei. Astăzi, la 33 de ani de la tragedie, oraşul părăsit Pripiat şi întreaga Zonă de Excludere s-au transformat într-o capsulă a timpului...

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 32 de ani, centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice.

Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranţă - o procedură greşită a determinat o creştere dramatică a nivelului energetic: învelişul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosfera printr-o explozie violenta, 31 de oameni murind pe loc.

GREŞELILE “SPECIALIŞTILOR” DE DUPĂ TRAGEDIE AU AMPLIFICAT EMISIA DE RADIAŢII!

În perioada 27 aprilie-5 mai, peste 30 de elicoptere militare au zburat pe deasupra reactorului în flăcări. Acestea au aruncat 2.400 tone de plumb şi 1.800 tone de nisip, eforturile fiind inutile, ba chiar au agravat situaţia - sub aceste materiale căldura s-a înteţit. Temperatura din reactor a crescut la dublu, la fel ca şi cantitatea de radiaţii eliberată. Abia la 6 mai s-a reuşit aducerea sub control a focului şi a emisiilor radioactive, după ce miezul reactorului a fost răcit cu azot.

La 36 de ore de la producerea accidentului, cei 45.000 de locuitori ai localităţii Pripiat au fost evacuaţi cu autobuzele. Până la data de 5 mai, toţi cei care trăiau pe o rază de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiţi să îşi abandoneze locuinţele. În decurs de 10 zile au fost evacuate 130.000 de persoane din 76 de localităţi aflate în această regiune.

17 MILIOANE DE KILOMETRI PĂTRAŢI, AFECTAŢI DE RADIAŢII!

Cei 600 de oameni din echipa de pompieri a centralei, precum şi echipa de operare care a fost implicată în lupta cu focul, au alcătuit grupul cel mai sever iradiat. 134 dintre aceşti oameni au fost expuşi unor doze de radiaţii, în decurs de numai câteva ore, de până la 13.000 de ori mai mare decât cel normal.

Estimările arată ca o suprafaţă totală de 17 milioane de kilometri pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina a fost contaminata cu radiaţii rezultate în urma accidentului de la Cernobîl, 19 regiuni au fost afectate, în special zonele din jurul oraşelor Briansk, Kaluga, Tula şi Orel. La momentul accidentului, în aceste regiuni locuiau aproximativ şapte milioane de persoane, dintre care trei milioane erau copii.

Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastru, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări.

Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.

"La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni", afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru mediu al preşedintelui rus Boris Eltan.

Fizicianul belarus Georgi Lepin, vicepreşedintele Asociaţiei membrilor echipei de intervenţie de la Cernobîl, afirmă că 13.000 de persoane implicate în lucrările de izolare a reactorului au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american Miami Herald.

ZONA VA CONTINUA SĂ FIE CONTAMINATĂ ÎNCĂ 3.000 DE ANI... 

Zona din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobîl va continua să fie contaminată în următorii cel puţin 3.000 de ani, afirmă experţi internaţionali, la 32 de ani de la cel mai mare accident nuclear din istorie.

"Reactorul numărul 4 a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deşeuri radioactive. Un astfel de loc pentru stocare reprezintă un pericol cel puţin 3.000 de ani. Acest lucru înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobîl va putea fi locuită abia în anul 4986", notează publicaţia Miami Herald.

Însă Detlef Appel, specialist în geologie şi directorul companiei germane PanGeo, avertizează că deşeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.

SARCOFAGUL, CEA MAI MARE STRUCTURA MOBILĂ DE METAL DIN LUME: 108 METRI ÎNĂLŢIME, 257 LĂŢIME!

Noul scut, sarcofag, este denumit New Safe Confinement (NSC), și este o adevărată capodoperă inginerească. Scutul de la Cernobîl a fost construit în apropierea reactorului deoarece lucrul direct deasupra acestuia ar fi încă mult prea periculos. Astfel, noul scut a fost construit la o oarecare distanță, iar apoi a fost transportat cu o viteză mică, pe parcursul a câteva zile, prin intermediul unei perechi de șine construite special pentru acesta.

O astfel de sarcină nu a fost ușoară, având în vedere dimensiunile impresionante ale acestui sarcofag. NSC are o înălțime de 108 metri și o lățime de 257 de metri, fiind cea mai mare structură mobilă din metal din lume.

Pe lângă protejarea reactorului împotriva fenomenelor meteo, acesta poate rezista și unei tornade de grad 3 sau unui cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter.

SURSE: WIKIPEDIA.ORG, DAILY MAIL, MIAMI HERALD



facebook whatsapp twitter pinterest
PARTENERI