Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleDupa ce si-a incheiat studiile in arte plastice la Bologna, Romeo Castellucci a infiintat in 1980 alaturi de sora sa Claudia si sotia sa, dramaturgul Chiara Guidi, Socìetas Raffaello Sanzio, companie in cadrul careia a dezvoltat o arta scenica originala, la confluenta teatrului, muzicii, picturii, operei, artei video si mecanicii. Spectacolele sale se bazeaza la fel de mult pe o parte artistica foarte elaborata cat si pe cea mai recenta si sofisticata tehnologie pentru a atrage publicul. De fiecare data, se urmareste crearea unui limbaj scenic al carui adevar este revelat prin energia corpurilor, prin prezenta concreta si vitala a materialelor, miscarii, sunetului si elementelor vizuale, toate puse in scena pentru a da nastere unui sens in ochii spectatorilor.
In anii '90, a creat spectacole pornind de la texte clasice si epopei - Gilgames (1990), Hamlet (1992), Orestia (1997), Calatorie la capatul noptii (1998) si Iulius Caesar, dupa Shakespeare (2001). Apoi, a demarat un proiect de patru ani - Tragedia Endogonidia - un sistem de reprezentari ale lirismului suferintei care, ca un organism viu, se transforma in spatiu si timp in functie de drumul pe care il parcurge de-a lungul oraselor europene alese ca itinerariu pentru spectacol.
Cu Purgatorio, artistul pune in scena expresiile cele mai secrete ale subconstientului. Credinta sa este ca Purgatoriul se afla in realul brut al vietii de zi cu zi, in activitatile cotidiene plictisitoare impuse asupra noastra de vocatia de sclavi ai rutinei, repetand constant aceleasi gesturi; in spectacol, imagini intense protejeaza spatiul domestic de realitatea tulburatoare a existentei. Stilul profund vizual si visceral al spectacolului, punctat de provocari aduse simturilor spectatorilor, reuseste sa transforme textul lui Dante intr-o experienta traita cu adevarat.
Paradiso incheie trilogia cu o instalatie intima prin care grupuri mici de spectatori sunt trimisi intr-o calatorie pentru gasirea paradisului.
